Sondajul INSCOP publicat în septembrie 2025 confirmă o tendință anticipată deja de analiști: AUR se menține pe primul loc în intențiile de vot, cu 40,8%, urmat de PSD cu 17,9% și PNL cu 15,2%. USR rămâne la un nivel modest, dar semnificativ, de 12,8%, iar restul partidelor nu reușesc să depășească pragul psihologic de 5%.
La prima vedere, cifrele par să anunțe o victorie categorică pentru partidul condus de George Simion. Totuși, există un detaliu esențial care poate schimba fundamental ecuația: prezența la vot. AUR este folosit mai nou pe post de BAU-BAU universal, care scuză lipsa de performanță a partidelor clasice. Faptul că acestea se erodează fiind la guvernare este ceva firesc și normal, ceea ce nu reușesc ele este să guverneze în așa fel încât să limiteze pierderile și să câștige încrederea electoratului rezonabil.
Datele prezentate de institut se bazează pe 78,7% dintre respondenții care au exprimat o opțiune. În realitate, România nu a mai depășit 52% prezență la vot în alegerile parlamentare din 2008 încoace. În 2024, prezența a fost de 52,4%, un ușor record pozitiv. În 2020 s-a înregistrat un minim istoric de doar 31,8%, explicabil prin pandemie și neîncrederea generalizată. În 2016 au venit la urne 39,4% dintre alegători, în 2012 – 41,7%, iar în 2008 – 39,2%. Media ultimilor cinci cicluri electorale este în jur de 40%, mult sub cei aproape 79% luați ca bază de calcul în sondaj.
Dacă raportăm rezultatele INSCOPE la o prezență realistă, între 40 și 45%, tabloul se schimbă. Într-un scenariu moderat, AUR ar obține între 33 și 35% din voturile exprimate, rămânând primul partid, dar la o distanță mai mică de adversari. PSD ar putea coborî spre 15%, iar PNL în jur de 13%, diferențele dintre ele rămânând relativ mici. USR s-ar menține la 10–11%, în funcție de mobilizarea electoratului urban. În aceste condiții, deși AUR câștigă, victoria nu mai pare atât de zdrobitoare, iar ecuația formării unei majorități parlamentare rămâne complicată.
Într-un scenariu pesimist pentru partidele de sistem și favorabil AUR, adică într-o prezență și mai scăzută – undeva la 35% – atunci procentul acestui partid ar putea să urce chiar spre 38–40%. Explicația este simplă: electoratul AUR este disciplinat și foarte motivat, în timp ce votanții USR și PNL sunt mai puțin constanți. În acest caz, riscul pentru celelalte partide ar fi pierderea nu doar a unor procente, ci și a unor mandate decisive, ceea ce ar permite AUR să joace rolul central în orice combinație guvernamentală.
Concluzia este clară: cifrele din sondaje nu trebuie citite mecanic, ci raportate la prezența efectivă la vot. Istoria electorală a României arată că, fără o mobilizare deosebită, prezența nu va depăși 45%. În aceste condiții, AUR rămâne favorit, dar victoria sa depinde de un factor cheie: disciplina propriilor votanți. Dacă aceștia se vor prezenta la urne în număr mare, diferența față de PSD și PNL poate fi covârșitoare. Dacă nu, scena politică va rămâne fragmentată și negocierile pentru o majoritate vor fi la fel de complicate ca și în ultimii ani.
Ce ne mai arată acest sondaj este că fie că vreau sau nu vreau, actuala coaliție va trebui să coabiteze cel puțin încă un ciclu electoral pentru că nu se întrevăd cifre care să le scoată din acest impas. Așadar oricât se ceartă între ele, partidele din actuala coaliție trebuie să facă front comun și să se alieze în favoarea democrației.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
