Detaliile unui caz de corupție zguduie încă o instituție-cheie a statului, AJOFM Bistrița-Năsăud responsabilă cu sprijinirea persoanelor vulnerabile să își găsească un loc de muncă, a fost în centrul unui scandal în mijlocul verii trecute.
Vezi și:
Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj a trimis în judecată directoarea Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bistrița-Năsăud, într-un dosar care scoate la iveală un mecanism repetitiv de mituire legat de acordarea subvențiilor pentru angajatori.
Potrivit procurorilor, Râpan Otilia, director executiv al AJOFM Bistrița-Năsăud la data faptelor, este acuzată de două infracțiuni de luare de mită, dintre care una în formă continuată, cu nu mai puțin de 33 de acte materiale. Alături de ea a fost trimisă în judecată și o femeie de afaceri, identificată prin inițialele C.E.F., administrator al unor societăți comerciale, acuzată de dare de mită în formă continuată, tot în 33 de acte.
Un sistem bazat pe „comisioane” ilegale
Ancheta arată că, între martie 2021 și septembrie 2023, directoarea AJOFM ar fi primit aproape 50.000 de lei pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu: aprobarea dosarelor de subvenție și semnarea convențiilor cu firmele administrate de C.E.F. Banii nu ar fi fost predați direct, ci retrași în mod repetat de la bancomate din municipiul Bistrița, folosind un card bancar emis pe una dintre firmele administrate de mituitoare și pus la dispoziția funcționarei publice.
Acest detaliu sugerează nu doar o relație de corupție punctuală, ci un mecanism bine pus la punct, derulat pe o perioadă lungă de timp, care ar fi permis mascarea plăților sub forma unor retrageri „obișnuite” de numerar.
Otilia Râpan a făcut parte din PNL și ulterior din ALDE, fiind susținută politic de Ioan Țintean de-a lungul unei perioade îndelungate de activitate în calitate de directoare la AJOFM BN. În octombrie 2012, Otilia Râpan, preşedintele Organizaţiei de Femei din cadrul PNL Bistriţa-Năsăud, la vremea respectivă, a fost numită în funcţia de director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Subvenții destinate categoriilor vulnerabile
Miza acestor intervenții ilegale este cu atât mai sensibilă cu cât subvențiile în cauză sunt destinate stimulării angajării unor persoane aflate în dificultate: șomeri peste 45 de ani, părinți unici, șomeri de lungă durată sau tineri fără educație și fără loc de muncă. Statul oferă angajatorilor, timp de 12 luni, câte 2.250 de lei pentru fiecare persoană încadrată din aceste categorii, cu condiția menținerii raportului de muncă cel puțin 18 luni.
Practic, fondurile publice menite să sprijine integrarea socială și profesională a celor mai vulnerabili ar fi fost condiționate de plata unor „comisioane” ilegale către șeful instituției care trebuia să asigure corectitudinea și legalitatea procedurilor.
Un al doilea episod de mită, în biroul instituției
Dosarul mai reține un episod distinct: în iulie 2023, directoarea AJOFM ar fi primit 820 de lei de la un alt administrator de firmă, chiar în biroul său din sediul instituției, pentru a aproba și semna convențiile de subvenționare. De această dată, persoana care ar fi oferit mita are calitatea de martor în dosar.
Faptul că astfel de fapte s-ar fi petrecut chiar în incinta unei instituții publice ridică semne serioase de întrebare privind climatul intern, controlul managerial și gradul de normalizare a practicilor ilegale.
Măsuri asigurătorii și trimitere în instanță
Pentru a asigura recuperarea prejudiciului și eventuala confiscare specială, procurorii au instituit sechestru asupra unui imobil aparținând inculpatei Râpan Otilia. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bistrița-Năsăud, cu propunerea menținerii măsurilor asigurătorii.
Ambele inculpate sunt judecate în stare de libertate, urmând ca instanța să stabilească vinovăția și eventualele pedepse.
Un semnal de alarmă pentru sistem
Cazul readuce în discuție vulnerabilitățile instituțiilor care gestionează fonduri publice și relația directă cu mediul de afaceri. Atunci când decizia administrativă depinde de o singură semnătură, riscul de abuz crește considerabil, iar mecanismele de control intern devin esențiale.
Dincolo de răspunderea penală individuală, dosarul ridică și o problemă de încredere publică: beneficiarii reali ai programelor de ocupare – șomerii aflați în situații dificile – ajung, indirect, victimele unui sistem în care accesul la sprijinul statului poate fi „intermediat” contra cost.
Procesul de la Tribunalul Bistrița-Năsăud va arăta dacă probele DNA vor confirma în instanță existența unui mecanism de corupție de durată într-o instituție care ar fi trebuit să fie un pilon al sprijinului social și al echității pe piața muncii.
Citește și
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
