Daniel Adumitrăchioaie (PSD): reforma nu trebuie să fie numai despre tăieri

Reforma administrativă anunțată de Guvernul Bolojan creează temeri în rândul funcționarilor și reacții diverse din partea primarilor, de la marile orașe până la comunele mici.

Dar prea puțin se vorbește despre ce înseamnă reforma efectivă. Principalele măsuri vizate de guvernul condus de Ilie Bolojan pentru reforma administrației locale (publicate recent în proiectul de lege și în pachetul de măsuri pus în dezbatere publică):

 1. Reducerea și reorganizarea personalului

• Reducerea cheltuielilor de personal din administrația publică (centrală și locală) cu aproximativ 10%, fără afectarea salariilor de bază, prin reorganizare, tăiere de sporuri și desființare de posturi.
• Scăderea numărului maxim de posturi în primării cu ~30% și în instituțiile prefectului cu ~25%.
• Eliminarea a peste 6.000 de posturi de consilieri personali și asistenți pentru demnitari locali și din administrația centrală.
• Posibilitatea ca până la 13.000 de posturi să dispară din administrația locală dacă proiectul este adoptat și implementat.

 2. Limitarea poliției locale și a funcțiilor neesențiale

• Stabilirea unor rapoarte stricte pentru numărul de polițiști locali în funcție de populația localității (ex. un polițist la un anumit număr de locuitori, cu reguli diferite pentru orașe și comune).
• Restricții privind înființarea de poliție locală în localitățile mici, doar dacă bugetul local poate acoperi cheltuielile de funcționare.

 3. Plafonarea și eficientizarea resurselor la nivel local

• Plafonarea numărului de angajați pentru primării și consilii județene, în funcție de criterii precum numărul de locuitori.
• Stabilirea unor grile unice de salarizare pentru localitățile care nu își pot acoperi cheltuielile din venituri proprii.
• Posibilitatea ca funcționarii să lucreze cu normă part-time în două instituții pentru a crește eficiența.

 4. Alocarea fondurilor pe criterii de performanță

• Fondurile guvernamentale vor fi alocate proporțional cu eficiența activității locale, adică în funcție de capacitatea autorităților locale de a colecta impozite și de a furniza servicii eficiente.

 5. Măsuri fiscale și disciplină financiară

• Impozite suplimentare (de exemplu, impunerea unor taxe mai mari pentru clădirile construite ilegal sau alte instrumente pentru a descuraja neregulile).
• Sancțiuni pentru primăriile care nu respectă regulile de reducere a cheltuielilor — pot pierde accesul la anumite venituri sau li se poate impune Guvernul să le stabilească salariile.

 6. Alte măsuri pentru eficientizare

• Reducerea membrilor în consiliile de administrație ale unor agenții și limitarea salariilor unor funcții de conducere.
• Simplificarea procedurilor de reorganizare și posibilitatea statului de a exercita mai multă disciplină în gestionarea finanțelor locale.

 Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet de reforme mai amplu al administrației publice, pe care Guvernul își propune să îl aprobe prin asumarea răspunderii în Parlament. Obiectivul declarat este reducerea cheltuielilor publice, îmbunătățirea eficienței serviciilor locale și întărirea disciplinei financiare la nivel central și local.

Ce spun specialiștii

Am discutat despre reforma administrativă cu directorul HR, Daniel Adumitrăchioaie, consilier local (PSD) la Bistrița:

Reforma nu e numai despre taieri de personal ci despre profesionalizarea functiei publice, despre cresterea performantei, despre cresterea calitatii serviciilor, asta e important, spune Daniel Adumitrăchioaie

Reforma administrativa este o preocupare acuta a guvernului actual, amânată de nenumărate ori, ințeleasă diferit, hulită etc. Din punct de vedere al specialistului de HR (resurse umane/personal) eu aș aborda problema în felul următor:

1. Eliminarea ambiguităților și asigurarea predictibilității prin crearea unui proces de evaluare a performanței atât a oamenilor, cât și a primăriilor, cu responsabilități și termene clare și detaliate.
2. Adaptarea procesului pentru diferite tipuri de primării; tăierea de jos până sus, în același mod, lasă loc de abuzuri și creează mai ales riscul eliminării unor oameni competenți.
3. Crearea unor criterii de performanță simple, care să fie universal valabile și ușor de implementat, care să ajute la descoperirea (identificarea) și la protejarea competenței. Criteriile de competență ar trebui create cu oameni specializați în administrația publică, dar și cu specialiști HR.
4. Pregătirea managerilor (primarilor) pentru a putea implementa și înțelege evaluarea pe baza căreia se va lua decizia de concediere (unde este nevoie). Primarii trebuie stimulați să aplice și să implementeze o reformă adevărată, nu una de formă, și, în același timp, trebuie tratați ca persoane-cheie în această reformă administrativă.
5. Reformarea serviciilor și a calității lor, nu numai a personalului primăriilor.