Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud ne mai rezervă surprize

Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud ne mai rezervă surprize.

Acum, la 167 de ani de la Unirea sub Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie), venim cu o noutate impresionantă, poezia ” La Unire”, scrisă la 1863, descoperită în fondul „Vicariatul greco-catolic Rodna”, document ce demonstrează reverberația pe care a produs-o Unirea de la 1859, la nivelul românilor din această zonă!”Moldoveanul fiind frateCu Munteanul, va putea Totu o țiară și-o dreptateÎmpreună a ținea.De ce dară in’ astă lume De creștini și de păgâniSă n’avem și noi un numeȘi-o țară de Români?La a noastră mântuireAcum dară s-alergămLa unire! La unire!Toți cu-o limbă să strigăm!”Și tot pe 23 ianuarie, în fiecare an, este celebrată Ziua scrisului de mână (National Handwriting Day), instituită cu scopul de a ne aminti frumusețea și unicitatea acestei forme de artă, numită caligrafie, dar și necesitatea folosirii semnăturii de mână, așa că puteți admira caligrafia acestei poezii, scrisă de un ardelean în cea mai frumoasă limbă românească, la 1863.Să nu uităm că, tot în luna ianuarie, s-a născut Petrache Poenaru (10 ianuarie 1799 – 2 octombrie 1875) pedagog, inventator, inginer şi matematician român, membru al Academiei Române, care a brevetat primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală (plume portable sans fin, qui s’alimente elle-même avec de l’encre).A fost unul dintre organizatorii învăţământului naţional românesc, fondatorul Colegiului Naţional Carol I din Craiova. În tinereţe a fost secretarul personal al lui Tudor Vladimirescu iar ulterior, revenind în ţară după călătorii şi studii tehnice, s-a implicat în domenii legate de învăţământ, administraţie şi inovaţie. Între 1834 – 1836 a insistat pentru introducerea Sistemului Metric Zecimal în Muntenia. Împreună cu alţi oameni de seamă a contribuit la înfiinţarea în 1835 la Pantelimon a Şcolii de Agricultură. Din poziţia de membru al Eforiei Şcolilor Naţionale în 1850 devine co-fondator al Şcolii de Poduri şi Şosele (actuala Universitate de Construcţii din Bucureşti). În 1870, spre sfârşitul vieţii sale, a fost ales membru al Academiei Române. În discursul de recepţie la primirea în Academia Română, a susţinut că cele 5 luni cât a fost pandur şi haiduc i-au schimbat complet destinul şi va păstra toată viaţa în inimă acele clipe măreţe.Foaia de propagandă a armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la iniţiativa sa, a însemnat nu numai primul ziar românesc de propagandă, aşa după cum îi arată şi numele, dar şi unul dintre primele exemple din istoria presei scrise din România de prezentare corectă a idealurilor revoluţionare ale lui Tudor.Petrache Poenaru a participat la Revoluţia de la 1848 şi a făcut parte din Comisia pentru liberarea robilor. A semnat P. Poenaru pe primul comunicat al comisiei, din 12 iulie 1848, alături de Iosafat Snagoveanul şi C. Bolliac (document original la Muzeul Naţional de Istorie a României). Devine o cunoştinţă apropiată a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

text preluat de pe pagina Arhivelor naționale BN.