Via Transilvanica, impact economic și controverse: Alin Ușeriu despre cifre, turiști și riscurile care pot afecta „drumul care unește” într-o emisiune ContextuaL, realizată de Cristina Călugăr și Ion Lucian Petraș.
Via Transilvanica a devenit unul dintre cele mai cunoscute proiecte turistice și culturale din România, atrăgând mii de drumeți din zeci de țări și generând venituri importante pentru comunitățile locale. Într-o ediție a emisiunii „Contextual”, Alin Ușeriu, fondatorul Tășuleasa Social, a vorbit despre amploarea traseului, impactul economic estimat, pericolele reale de pe drum și riscurile unor investiții grăbite care ar putea afecta dezvoltarea pe termen lung.
Via Transilvanica în cifre: 1600 km, 8 ținuturi și peste 120.000 de oameni pe traseu
Via Transilvanica a devenit, în câțiva ani, unul dintre cele mai vizibile proiecte de turism și identitate culturală din România. Potrivit lui Alin Ușeriu, traseul a crescut constant și a ajuns astăzi la dimensiuni impresionante. ”Nici să vreau nu-l mai pot opri” pentru că proiectul crește natural, neforțat și a ajuns pe paginile celor mai renumite reviste, televiziuni și ziare internaționale.
„Are opt ținuturi, are 1633 de borne și traversează 33 de unități administrativ-teritoriale”, a explicat acesta, subliniind că ideea de bază a fost aceea de a crea „drumul care unește” și să fie un proiect viu, în dezvoltare.
Traseul însumează aproximativ 1600 de kilometri, dintre care peste 700 de kilometri sunt prin zone de pădure. Bornele sculptate, amplasate din kilometru în kilometru, au devenit între timp simbolul vizual al proiectului. „1600 de pietre sunt mărgelele Via Transilvanica”, spune Ușeriu, explicând că acestea dau identitate traseului și îl diferențiază la nivel internațional.
Impactul turistic este deja vizibil. „Au trecut oameni din 51 de țări pe Via Transilvanica”, afirmă el. În 2025, studiile noastre independente arată că cu siguranță cel puțin 120.000 de turiști cu o distanță minimă de o zi până la tot traseul” au ajuns pe drum, inclusiv pentru o zi sau câteva etape.
Impact economic estimat: „E vorba de milioane de euro lăsate în comunități”
Alin Ușeriu susține că traseul funcționează ca un motor economic pentru satele prin care trece. Turismul lent, bazat pe mers pe jos, înseamnă timp petrecut în comunități, mese la localnici și cazare în gospodării. În plus, este valorificat patrimoniul nostru cultural, identitatea noastră, autenticitatea locurilor.
„Dacă fiecare ar lăsa un mic bănuț, să zicem că lasă 10 euro, la un magazin sătesc sau la un punct gastronomic local, vorbim deja de 10 milioane de euro avantaj economic”, spune el, explicând că banii rămân direct în zonele rurale traversate de această cărare.
Un turist care merge pe jos rămâne mai mult într-un loc, iar diferența față de turismul rapid este majoră. „Într-un județ mic, omul care face slow tourism stă șapte zile. Cu o bicicletă electrică poți să treci într-o zi”, punctează el, sugerând că investițiile care încurajează viteza pot reduce, paradoxal, beneficiile locale.
Pericolele reale de pe traseu: nu urșii, ci câinii agresivi
Un subiect sensibil discutat în emisiune, dar foarte, foarte important a fost siguranța drumeților. În mod surprinzător, Alin Ușeriu spune că urșii nu au reprezentat o problemă reală până acum.
„În ultimii trei ani nu avem niciun atac și nici măcar o mică reclamație că un om ar fi fost pus în pericol de urs”, afirmă el.
Problema principală vine din altă direcție: câinii de la stâne.
„Numai în județul Bistrița-Năsăud au fost 10 mușcături de câini în ultimii trei ani. La nivel național am avut mai multe”, spune Ușeriu, menționând inclusiv turiști străini care au fost nevoiți să renunțe la traseu.
În opinia sa, responsabilitatea aparține oamenilor, nu animalelor. „Câinii sunt folosiți ca instrument de intimidare. Asta poate distruge imaginea traseului”, avertizează el.
Critici la adresa investițiilor făcute în grabă: „Le vom plăti 100 de ani”
Un alt punct important al discuției a fost legat de proiectele de infrastructură finanțate din fonduri publice, care uneori se suprapun cu traseul sau îl afectează.
Alin Ușeriu atrage atenția asupra unei tendințe de a cheltui rapid sume mari fără o strategie clară. „Le vom plăti 100 de ani”, spune el, referindu-se la investițiile făcute doar pentru a absorbi bani europeni sau guvernamentali. Acesta susține că nu este de acord să facă astfel de proiecte, inclusiv asfaltări suprapuse pe traseu și să nu fie consultat inițiatorul proiectului. Pentru că astfel de intervenții sunt dificil de oprit odată pornite fără nicio discuție și invită autoritățile locale la dialog vis a vis de ceea ce vor să facă și cu impact direct asupra traseului.
Acesta menționează proiecte de „10 sau 20 sau 30 de milioane” care pot apărea din oportunitate, nu din necesitate, și care riscă să strice ceea ce funcționează deja.
Un proiect construit în 26 de ani de muncă
Via Transilvanica nu a apărut peste noapte. Este rezultatul a peste două decenii de activitate în cadrul Tășuleasa Social.
„Organizația lucrează de 26 de ani”, spune Alin Ușeriu. El vorbește și despre propria experiență: „Eu am 55 de ani. Anul acesta o să împlinesc 56 de ani”, subliniind că proiectul este o parte importantă din viața sa.
Ideea unui traseu național a fost gândită ca o formă de dezvoltare pe termen lung, bazată pe comunități, voluntariat și identitate culturală. Traseu Via Transilvanica parcurge acum 133 de unități administrative teritoriale (UAT).
Ospitalitatea, adevăratul brand al României
Dincolo de cifre, Ușeriu spune că succesul Via Transilvanica stă în experiențele simple. Drumeții vin pentru peisaje, dar rămân pentru oameni.
„Poți să mănânci opt feluri de zamă la 10 kilometri distanță”, spune el, referindu-se la diversitatea gastronomică locală.
Acest tip de turism valorifică autenticitatea satelor și ritmul lor. Mersul pe jos înseamnă și un alt tip de relație cu locul. „După 25–30 de kilometri pe asfalt, devine foarte dureros”, explică el, sugerând că traseele naturale sunt esențiale pentru experiență.
„Drumul care unește” devine parte din viața comunităților
Un semn că proiectul a fost adoptat de oameni este felul în care bornele au intrat în limbajul cotidian. Alin Ușeriu povestește că localnicii folosesc reperele pentru orientare: „Du-te la borna 602 și la a treia casă o gesști pe nevasta-mea și spune-i că nu mai am baterie la telefon”.
Această apropiere arată că Via Transilvanica nu mai aparține doar organizației care a creat-o, ci comunităților care o trăiesc zi de zi.
Prin numărul mare de turiști, prin impactul economic și prin identitatea pe care o construiește, traseul a devenit una dintre cele mai puternice inițiative de dezvoltare locală din România. Iar, în viziunea lui Alin Ușeriu, miza principală este ca acest proiect să fie protejat și dus mai departe fără a-i pierde esența.
Vizionați toată emisiunea ContextuaL de vineri seara 6 februarie a.c. pe youtube aici sau la pagina de Facebook Emisiunea ContextuaL.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
