Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a prezentat concluziile unei analize privind autorizarea și exploatarea de nisip și pietriș în România.
Conform datelor oficiale, în ultimii 10 ani au fost emise aproximativ 1.200 de avize de gospodărire a apelor pentru iazuri piscicole, însă mai puțin de 10% dintre ele au fost materializate efectiv în teren – restul fiind folosite ca pretext pentru extracția agregatelor, fără finalizarea obiectivului declarat.
România este raiul iazurilor piscicole pe hârtie
Ministrul Buzoianu a descris situația astfel:
„România, practic, astăzi este raiul pe hârtie al iazurilor piscicole. În realitate, însă, România este mai degrabă raiul craterelor.”
Ea a explicat că aceste avize au fost obținute, în mare parte, de firme de construcții care și-au folosit accesul la resurse în apropierea propriilor investiții, dar fără să transforme efectiv terenurile în iazuri piscicole conforme legislației.
Impactul exploatărilor nefinalizate asupra mediului și comunităților
Datele prezentate de minister arată că, oficial, s-au extras peste 230 de milioane de metri cubi de nisip și pietriș (agregate minerale) în baza acestor autorizații de iazuri piscicole, însă controalele sugerează chiar volume mult mai mari.
Ministra a atras atenția asupra efectelor periculoase generate de terenurile abandonate:
□ cratere cu apă neîmprejmuite;
□ destabilizarea solului;
□ afectarea regimului hidrogeologic.
Dar există și riscuri directe pentru comunități.
„Am avut deja cazuri în care, în ultimii ani de zile, oamenii au murit înotând în astfel de iazuri care nu erau realizate conform legislației.”
Totodată, unele dintre aceste perimetre au fost folosite pentru depozitări ilegale de deșeuri, punând în pericol și fauna sălbatică sau animalele domestice.
Măsuri legislative și de control anunțate de minister
Pentru a corecta aceste practici, ministerul a anunțat un pachet de măsuri care va include:
□ limitarea duratei de valabilitate a autorizațiilor, pentru a preveni prelungirea lor pe perioade excesive;
□ modificarea legislației privind garanțiile financiare pe care operatorii trebuie să le depună, pentru a acoperi costurile reabilitării terenurilor;
□ controale mai stricte, inclusiv prin intensificarea misiunilor mixte între autoritățile de mediu și alte instituții de control.
Ministra a subliniat că aceste modificări urmăresc eliminarea unui „paravan legislativ” care a permis exploatări prelungite fără realizarea obiectivului de producere a iazurilor piscicole.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
