Deputatul Csilag Andrei a fost condamnat de Inalta Curte de Casație și Justiție la 8 luni de închisoare cu suspendare în dosarul privind conducerea în stare de ebrietate și este trimis la Iași la muncă în folosul comunității pentru 60 de zile. Măcar așa avem garanția că deputatul va munci ceva în timpul mandatului său, pentru că altfel activitatea sa e egal cu zero iar comportamentul denotă o desconsiderare a legilor. Să te duci băut după mașină, când știi că ai făcut o noapte de chef, nu arată decât că legea pentru tine nu contează.
Potrivit hotărârii instanței, pe lângă pedeapsa principală, deputatului i-ar putea fi interzis dreptul de a conduce pentru o perioadă de un an, de la momentul rămânerii definitive a sentinței. De asemenea, acesta ar urma să fie plasat sub supraveghere timp de doi ani și ar putea presta 60 de zile de muncă în folosul comunității.
Incidentul care a dus la trimiterea în judecată a avut loc în iulie 2025, când Csillag a fost oprit în trafic și testat cu aparatul etilotest. Rezultatul a indicat o alcoolemie de 0,45 mg/l alcool pur în aerul expirat, peste limita legală admisă.
Responsabilitatea funcției publice, pusă sub semnul întrebării
Cazul readuce în prim-plan o problemă sensibilă: standardele de conduită ale celor care ocupă funcții publice. Un deputat nu este doar un reprezentant ales, ci și un reper de comportament pentru comunitatea pe care o reprezintă. Astfel de incidente afectează nu doar imaginea persoanei în cauză, ci și încrederea publicului în instituțiile statului.
Într-o societate în care respectarea legii ar trebui să fie un principiu de bază, abaterea de la aceste norme de către un demnitar transmite un mesaj contradictoriu. Alegătorii așteaptă de la reprezentanții lor nu doar competență legislativă, ci și integritate și responsabilitate în viața de zi cu zi.
Soliția ICCJ pe scurt
Detalii soluţie: În baza art. 396 alin. (1), (2) şi (10) din Codul de procedură penală condamnă inculpatul Csillag Andrei (………….) la o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal. În baza art. 67 alin. (2) din Codul penal cu referire la art. 66 alin. (1) lit. i) şi art. 68 alin. (1) lit. b) din Codul penal interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, dreptul de a conduce autoturisme pe o durată de 1 (an) de la data rămânerii definitive a hotărârii. În baza art. 65 alin. (1) interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie, dreptul de a conduce autoturisme, pedeapsă ce se va executa numai în caz de executare a pedepsei principale. În baza art. 91 din Codul penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate condamnatului pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, în condiţiile dispoziţiilor art. 92 din Codul penal. În baza art. 93 alin. (1) din Codul penal condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi la datele fixate de acesta: b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlului mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal impune condamnatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. În baza art. 93 alin. (3) din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă în cadrul Primăriei Municipiului Iaşi – Direcţia de Asistenţă Comunitară: sediul juridic al Direcţiei de Asistenţă Comunitară Iaşi sau în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi. În baza art. 404 alin. (2) din Codul de procedură penală atrage atenţia condamnatului cu privire la dispoziţiile art. 96 din Codul penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 274 alin.(1) din Codul de procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 524,38 lei cheltuieli din faza de urmărire penală. Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 23 aprilie 2026.
Un caz care poate deveni precedent de imagine
Deși decizia nu este definitivă și poate fi contestată, situația lui Andrei Csillag rămâne un exemplu relevant despre cum comportamentul personal al unui ales poate avea consecințe publice majore. Într-un climat în care încrederea în clasa politică este deja fragilă, astfel de cazuri contribuie la accentuarea distanței dintre cetățeni și reprezentanții lor.
Rămâne de văzut dacă această situație va genera o reflecție mai amplă asupra responsabilității morale a celor aflați în funcții publice sau dacă va fi tratată ca un incident izolat într-un peisaj politic deja marcat de controverse.
Aici vedeți decizia insanței de la Înalta Curte de Casație și Justiție:
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
