De câte coafeze are nevoie Bistrița-Năsăud? Această analiză pornește de la faptul că tot mai multe companii din județ au disponibilizat personal, fapt care a condus la creșterea șomajului. Șomajul în județul Bistrița-Năsăud arată o piață a muncii blocată între necalificare, locuri slab plătite și reconversie limitată.
Analiza datelor generale
Datele AJOFM Bistrița-Năsăud arată, pentru martie 2026, un județ cu 3.929 șomeri, dintre care 2.040 femei. Rata șomajului era de 3,53%, dar dezechilibrul de gen este vizibil: 4,27% la femei, față de 2,97% la bărbați.
Din total, 1.759 sunt șomeri indemnizați, iar 2.170 neindemnizați, ceea ce sugerează că peste jumătate dintre persoanele aflate în evidențe sunt într-o situație vulnerabilă, fără sprijin financiar direct de șomaj.
Structura educațională confirmă principala problemă: șomajul din BN este dominat de persoane cu pregătire redusă. În martie 2026, din 3.931 persoane înregistrate, 825 aveau învățământ primar/fără studii, 1.388 învățământ gimnazial, iar 578 învățământ profesional. Cu alte cuvinte, peste jumătate dintre șomerii din evidență provin din zona educației minime sau medii inferioare. Îngrijorător este faptul că 223 de șomeri au studii universitare, ceea ce arată și o necorelare a învățământului universitar la piața muncii.
De câte coafeze are nevoie Bistrița
Această realitate se vede și în lista calificărilor declarate. Cele mai numeroase categorii sunt cele de muncitori necalificați: 823 într-o ocupație necalificată, 315 într-o altă categorie similară, 258 în construcții/lucrări, 145 manipulanți marfă, 125 asistenți personali, 122 lucrători comerciali, 108 îngrijitori clădiri, 99 muncitori necalificați în agricultură și 88 femei de serviciu.
Bistrița – Năsăud nu are doar o problemă de șomaj, ci una de potrivire între competențe și cererea reală din economie. Oferta de muncă pare să absoarbă mai ales joburi cu valoare adăugată redusă: manipulare, comerț, pază, curățenie, construcții, HoReCa, îngrijire. În același timp, numărul mare de șomeri cu școală puțină face dificilă orientarea rapidă spre ocupații mai tehnice sau mai bine plătite.
Măsurile autorităților merg în două direcții: subvenționarea angajatorilor și formarea profesională. AJOFM BN menționează la solicitarea saptamana.online, că angajatorii care încadrează șomeri pot primi subvenții potrivit Legii 76/2002, iar angajatorii care încheie contracte de ucenicie pot primi susținere financiară conform Legii 279/2005. În perioada ianuarie–aprilie 2026, AJOFM BN a plătit 18.000 lei conform Legii 76/2002 și 2.034.639 lei conform Legii uceniciei.
Diferența dintre cele două sume este relevantă: instrumentul uceniciei pare să fie mult mai utilizat financiar decât subvențiile clasice pentru angajarea șomerilor.
Totuși, fără lista firmelor beneficiare — pe care AJOFM nu o comunică invocând protecția datelor — rămâne greu de verificat public dacă banii ajung în sectoare cu deficit real de forță de muncă sau dacă stimulează angajări sustenabile.
La capitolul reconversie, programele active anunțate pentru 2026 sunt limitate ca diversitate: coafor, agent de securitate și instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze. Ele se desfășoară la Bistrița, cu partea teoretică la centrul propriu AJOFM Bistrița-Năsăud și practica la agenți economici parteneri.
Problema este corelarea acestor cursuri cu piața muncii. De ani de zile, AJOFM organizează cursuri de coafeze. Nu avem nimic cu această profesie, dar de câte coafeze ar avea nevoie un oraș ca Bistrița?
Lista ocupațiilor șomerilor arată, într-adevăr, cerere sau prezență pentru agent de securitate, dar numeric acestea sunt marginale față de masa mare de muncitori necalificați, manipulanți marfă, lucrători comerciali, personal de curățenie, construcții și servicii. Cursul de instalator poate avea relevanță economică mai mare, dar rămâne de văzut câți șomeri cu educație scăzută pot intra și finaliza o calificare tehnică.
În plus, pentru cei 223 de șomeri cu studii universitare nu se face nimic, nu există pregătire sau reconversie profesională pentru ei, un lucru care ar trebui să preocupe autoritățile județene.
Rata de inserție 37%
Un indicator important: în 2025, 195 de persoane au absolvit programe de formare profesională, iar 73 s-au angajat ulterior, dar nu știm dacă activează efectiv în domeniul pentru care au fost pregătite de AJOFM prin cursuri.
Asta înseamnă o rată de inserție de aproximativ 37%. Este un rezultat util, dar insuficient dacă obiectivul este reducerea structurală a șomajului.
Aproape două treimi dintre absolvenți nu apar ca angajați după cursuri, ceea ce ridică întrebări despre selecția cursurilor, calitatea consilierii profesionale și implicarea angajatorilor.
Ce cursuri organizează ANOFM la nivel național
Oferta de cursuri ale ANOFM la nivel național este mult mai diversă și mai adaptată la piața muncii, se oferă de exemplu cursuri pentru operator introducere, prelucrare, validare date sau comptențe digitale de utilizare a tehnologiei informației.
Politicile publice există, dar par mai degrabă reactive decât strategice
AJOFM gestionează evidențe, organizează cursuri și plătește subvenții, însă datele indică o ruptură între profilul șomerului mediu din BN — slab calificat, adesea cu educație redusă — și nevoia unei reconversii reale. Fără programe mai diverse, legate direct de angajatori și de sectoarele cu deficit de personal, șomajul riscă să rămână un fenomen administrat statistic, nu rezolvat economic.
Strategiile de dezvoltare locală și județeană se bazează pe atragerea de forță de muncă în județul Bistrița-Năsăud și în municipiul Bistrița, cu toate acestea, programele de pregătire pentru șomeri nu sunt corelate cu nevoile reale din economie și nici cu piața muncii. Exodul de forță de muncă calificată în străinătate a produs un declalaj major între cerere și ofertă în ultimii ani. De asemenea, nivelul foarte scăzut al salariilor din județul Bistrița-Năsăud nu îl face deloc atractiv, din contră, tinerii absolvenți tind să se stabilească în orașe cu mai multe oportunități de angajare, cum sunt centrele universitare sau marile aglomerații urbane.
La începutul anului 2026, salariul mediu net în județul Bistrița-Năsăud se situa în jurul valorii de 4.386 lei. Acesta este printre cele mai scăzute din Regiunea Nord-Vest și sub media națională, înregistrând o ușoară scădere sau stagnare față de finalul anului 2025.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
