Transparența nu trebuie să fie un moft în administrația locală, ci o obligație minimă față de cetățenii care au votat. Numai 6 consilieri locali au publicat rapoarte de activitate.
Săptămâna Online începe o campanie de prezentare și analiză a rapoartelor anuale de activitate întocmite de consilierii locali din Bistrița. Vom urmări cine își respectă obligațiile, cine întârzie, cine nu publică nimic și, mai ales, ce conțin aceste rapoarte: activitate reală sau simple pagini bifate formal. Până acum doar șase consilieri locali de la Bistrița au depus rapoartele de activitate, deși suntem aproape la jumătatea anului. Aceștia sunt: Florin Urîte, PNL, Mathe Attila, UDMR; Mioara Gaga Seica, PNL; Macarie Doina, PNL; Ilieșiu Darius Emilian, PSD; Ruști Ionel, PNL.
Consilierii locali nu sunt aleși doar pentru a ridica mâna în ședințe. Ei au obligația să participe la dezbateri, să propună soluții, să se întâlnească periodic cu cetățenii, să acorde audiențe și să explice public ce au făcut în exercitarea mandatului primit prin vot.
Din acest motiv, Săptămâna Online va publica, în perioada următoare, o serie de articole dedicate rapoartelor de activitate ale consilierilor locali din municipiul Bistrița. Nu ne vom opri doar la întrebarea dacă raportul există sau nu pe site-ul Primăriei, ci vom analiza și conținutul: câte inițiative apar, ce probleme au fost ridicate, ce întâlniri cu cetățenii au fost menționate, câte proiecte au fost susținute și câtă activitate concretă se poate identifica din documentele publice.
Ce îi obligă legea să facă
Codul administrativ stabilește clar că aleșii locali trebuie să organizeze, cel puțin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetățenii, să acorde audiențe și să prezinte în consiliul local o informare privind problemele ridicate de cetățeni. De asemenea, fiecare consilier local și fiecare viceprimar are obligația să prezinte un raport anual de activitate, document care trebuie făcut public prin grija secretarului general al unității administrativ-teritoriale.
Legea nu stabilește însă un termen-limită clar până la care raportul anual trebuie depus și publicat. Această lipsă de precizie a creat, în practică, situații în care rapoartele apar foarte târziu, uneori spre finalul anului următor, când interesul public pentru activitatea din anul precedent este deja diminuat.
Totuși, neprezentarea rapoartelor prevăzute de lege nu este lipsită de consecințe. Codul administrativ prevede că neprezentarea, din culpa aleșilor locali, a acestor rapoarte constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 de lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor intră în atribuțiile prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu.
De ce este important raportul anual
Un raport anual de activitate nu ar trebui să fie o formalitate. El este, de fapt, una dintre puținele forme prin care cetățeanul poate vedea, într-un document asumat, ce a făcut un ales local într-un an de mandat.
Un raport serios ar trebui să arate măcar câteva lucruri esențiale: participarea la ședințele de consiliu și la comisiile de specialitate, proiectele de hotărâre inițiate sau susținute, amendamentele formulate, problemele ridicate de cetățeni, întâlnirile publice organizate, audiențele acordate, pozițiile exprimate pe teme importante și rezultatele concrete ale intervențiilor făcute în numele comunității.
Altfel spus, raportul anual este oglinda activității unui consilier local. Dacă în raport nu apare aproape nimic, întrebarea legitimă este dacă nu cumva nici activitatea nu a fost una consistentă.
Ce a arătat evaluarea anterioară
Săptămâna Online a realizat și în trecut o evaluare a modului în care consilierii locali din Bistrița și-au respectat obligația de a prezenta rapoarte de activitate.
Datele analizate atunci au arătat o situație îngrijorătoare. La șase luni de la încheierea anului 2022, doar cinci consilieri locali aveau rapoarte întocmite și publicate pe site-ul oficial al Primăriei Bistrița. Ulterior, până la finalul anului, numărul rapoartelor publicate a ajuns la 13.
Potrivit verificării realizate atunci, rapoarte pentru anul 2022 figurau publicate, în ordinea apariției, pentru următorii consilieri: Ștefania Stere, PMP, la încetarea mandatului; Mathe Attila, UDMR; Mioara Gaga Seica, PNL; Florin Urîte, PNL; Nicolae Păvălean, USR; Doina Macarie, PNL; Sorin Hangan, PNL; Tiberius Daniel Brici, PNL; Alexandru Tudor Filip, PNL; Cristian Munthiu, PNL; Daniela Maria Hudrea, PNL; Ionel Ruști, PNL; Dumitru Ciobanica, Partidul Verde.
În aceeași evaluare, nu apăreau rapoarte de activitate publicate pentru consilierii Augusta Săsărman, PSD; Alexandru Bria, PSD; Cristian Codărean, PSD; Radu Claudiu Elisei, PSD; Călin Stan, viceprimar USR; Anamaria Avram, PMP; Emil Marian Suciu, PMP; Dorin Petru Silea, PMP.
Situația ridica atunci o concluzie greu de ocolit: toți consilierii PSD și toți consilierii PMP aflați pe lista verificată nu aveau rapoarte publicate pentru anul 2022, iar printre cei fără raport se afla și unul dintre viceprimarii municipiului, Călin Stan.
Primul raport pe 2023 a apărut abia în 2024
În primele trei luni ale anului 2024, pe site-ul Primăriei Bistrița apărea un singur raport de activitate pentru anul 2023. Consilierul local Florin Urîte, PNL, era, la acel moment, primul și singurul consilier local care își publicase raportul pentru anul precedent.
Faptul că, la trei luni de la încheierea anului, exista un singur raport publicat arată cât de puțin este tratată această obligație ca instrument de transparență reală. În lipsa unui termen clar în lege, mulți aleși locali amână, iar cetățenii rămân fără o imagine clară asupra activității celor pe care i-au votat.
Nu toate rapoartele sunt egale
Existența unui raport nu înseamnă automat și existența unei activități consistente. În evaluarea anterioară, au existat rapoarte care puteau fi considerate serioase, cu informații relevante despre activitatea consilierului, dar și documente sumare, formale, fără substanță.
Din punct de vedere al calității, trebuie remarcat faptul că rapoartele întocmite de Florin Urîte, Mathe Attila și Nicolae Păvălean au fost printre cele care au răspuns mai bine ideii de raport anual de activitate. De asemenea, trebuie consemnat că toți consilierii PNL verificați atunci aveau rapoartele publicate până în septembrie 2023, chiar dacă unele documente au fost mai degrabă formale decât consistente.
Aceasta va fi una dintre direcțiile campaniei Săptămâna Online: nu vom verifica doar cine a depus raportul, ci și ce valoare informativă are acel raport pentru cetățean.
Întrebarea merge mai departe: dacă la municipiu e așa, cum este în comune?
Bistrița este municipiul reședință de județ, cu aparat administrativ, site oficial, secretar general, consilieri locali vizibili public și o activitate politică urmărită de presă. Dacă aici raportarea activității aleșilor locali este tratată cu întârziere sau formalism, întrebarea firească este ce se întâmplă în comunele din județ.
Câți consilieri locali din comune își publică rapoartele? Câte primării au secțiuni clare pe site pentru activitatea aleșilor? Câte rapoarte sunt reale și câte sunt doar documente de complezență? Câți cetățeni știu măcar că aleșii locali au această obligație?
Sunt întrebări la care vom încerca să răspundem în această campanie și prin care încercăm să sesizăm Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud să înceapă demersurile legale de sancționare.
Ce va urmări Săptămâna Online
Campania va avea mai multe direcții: identificarea rapoartelor publicate pe site-ul Primăriei Bistrița, prezentarea consilierilor care au depus aceste documente, semnalarea celor care nu au rapoarte publice, analiza conținutului fiecărui raport și compararea activității declarate cu prezența în ședințe, intervențiile publice și inițiativele asumate.
Vom urmări, de asemenea, dacă rapoartele sunt ușor de găsit pe site-ul instituției sau dacă sunt îngropate în secțiuni greu accesibile. Transparența nu înseamnă doar publicarea formală a unui document, ci și posibilitatea reală ca cetățeanul să îl găsească, să îl citească și să înțeleagă ce a făcut alesul său local.
Transparența începe cu documente publice, dar nu se oprește acolo
Consilierii locali nu administrează banii publici direct, dar votează bugete, proiecte de investiții, regulamente, taxe, organigrame, concesiuni, documentații urbanistice și hotărâri care influențează viața de zi cu zi a orașului. De aceea, activitatea lor nu poate rămâne o chestiune internă de partid sau o simplă prezență lunară în sala de ședințe.
Cetățenii au dreptul să știe cine muncește, cine propune, cine tace, cine votează fără explicații și cine își tratează mandatul ca pe o responsabilitate publică.
Săptămâna Online începe această campanie de transparentizare cu o idee simplă: înainte de a cere votul cetățenilor, aleșii locali trebuie să fie dispuși să explice ce au făcut cu mandatul primit.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
