Românii pleacă din Spania. Costul locuințelor și salariile împing o parte a unei comunități istorice spre România și nordul Europei.

Spania continuă să bată recorduri de populație și să atragă sute de mii de străini, însă una dintre comunitățile care au contribuit decisiv la transformarea economiei spaniole în ultimele două decenii se află pe o traiectorie opusă. Românii pleacă. Numai în trimestrul al doilea al acestui an, aproximativ 5.300 de cetățeni români au părăsit Spania. Fenomenul nu este nou, dar devine tot mai vizibil pe fondul exploziei prețurilor locuințelor, al pierderii avantajului salarial pe care Spania îl avea odinioară și al oportunităților apărute în România sau în alte economii europene (eleconomista.es).

Datele publicate de Institutul Național de Statistică din Spania – INE – arată că, între aprilie și iunie 2026, 5.300 de cetățeni români au emigrat din Spania, ceea ce plasează România între naționalitățile cu cele mai multe plecări. Mai mulți au fost doar columbienii, marocanii, venezuelenii și peruanii. (INE)

Situația este cu atât mai interesantă cu cât Spania, în ansamblu, nu pierde populație. Dimpotrivă. La 1 iulie 2026 țara ajunsese la un record de 49,8 milioane de locuitori, cu 104.178 mai mulți decât cu trei luni înainte. Creșterea este susținută în special de noile valuri de imigrație din Columbia, Venezuela și Maroc. (INE)

În acest peisaj, românii merg însă împotriva curentului. De ce?

Exodul românilor nu a început în 2026

Plecările din ultimele luni continuă o tendință mult mai veche. La 1 ianuarie 2025, în Spania locuiau 609.270 de cetățeni români, cu 11.193 mai puțini decât cu un an înainte. Românii rămâneau a treia comunitate de cetățeni străini, după marocani și columbieni. (INE)

Privită pe termen mai lung, scăderea este mult mai puternică. Comunitatea românească ajunsese la aproape 900.000 de persoane în jurul anului 2012. Până la începutul lui 2025, numărul cetățenilor români rezidenți scăzuse cu aproape o treime. (El País)

Doar în anul 2024, statisticile spaniole au înregistrat 50.220 de emigrări ale cetățenilor români, românii fiind a doua naționalitate străină ca număr de plecări din Spania, după marocani. (INE)

Este importantă însă o precizare: cele 5.300 de plecări raportate pentru trimestrul al doilea din 2026 nu înseamnă automat 5.300 de oameni întorși în România. Datele trimestriale ale INE indică naționalitatea celor care pleacă, dar comunicatul nu precizează țara în care fiecare dintre aceștia își stabilește ulterior reședința. (INE)

Unde pleacă românii? Mulți se întorc în țară

Există însă date care arată că întoarcerea în România reprezintă o componentă majoră a fenomenului.

Datele statistice românești citate de presa spaniolă indică faptul că 47.044 de români veniți din Spania s-au întors în România în 2024, după ce în 2023 numărul lor fusese chiar mai mare – 51.316 persoane. (El País)

Așadar, pentru o parte importantă a comunității, traseul nu mai este România–Spania, caracteristic anilor 2000, ci invers: Spania–România.

Alții nu se întorc însă acasă, ci aleg o nouă migrație în interiorul Uniunii Europene. Specialiștii în migrație citați de El País vorbesc despre români care au părăsit Spania pentru țări din nordul Europei, atrași de salarii mai mari și de beneficii mai generoase pentru familie și locuire. (El País)

Fenomenul are rădăcini mai vechi. OECD arată că, după valurile masive de emigrare românească spre Italia și Spania din anii 2007–2008, destinațiile europene s-au diversificat, iar Germania și Regatul Unit au câștigat tot mai mult teren în anii următori. (OECD)

Cu alte cuvinte, nu toți românii care renunță la Spania se întorc în România. Pentru o parte dintre ei, plecarea înseamnă o a doua migrație, spre economii în care diferența dintre salariu și costurile locuirii este considerată mai favorabilă.

Locuința a devenit una dintre marile probleme ale Spaniei

Unul dintre motivele centrale este costul locuirii.

În primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor din Spania erau cu 12,9% mai mari decât cu un an înainte. Locuințele vechi s-au scumpit chiar cu 13,5%, potrivit INE.

Pentru o familie care trăiește din salarii obișnuite, diferența dintre ceea ce se câștigă și ceea ce trebuie plătit pentru chirie sau pentru achiziția unei locuințe a devenit astfel tot mai greu de suportat.

El Economista plasează tocmai aici una dintre explicațiile plecărilor: Spania continuă să ofere locuri de muncă, dar avantajul economic pe care îl oferea unui muncitor din Europa de Est în urmă cu 15 sau 20 de ani s-a redus considerabil.

Un exemplu relatat de El País este cel al unui român care a revenit în țară după aproape două decenii în Catalonia. Motivul decisiv a fost imposibilitatea de a cumpăra în condiții avantajoase o locuință în Spania. Banii strânși din ore suplimentare au fost investiți, în schimb, într-o casă lângă București.

România nu mai este aceeași țară din care au plecat în anii 2000

Există și un al doilea fenomen care explică întoarcerea: diferența economică dintre România și vestul Europei s-a redus față de perioada aderării la UE.

OECD arată că România continuă să aibă o diasporă uriașă, dar piața muncii interne a devenit mult mai tensionată, iar lipsa forței de muncă reprezintă acum una dintre problemele economice majore ale țării.

Dimensiunea deficitului este relevantă: autoritățile române au raportat 258.803 locuri de muncă publicate în mod repetat de angajatori între ianuarie și septembrie 2025, iar pentru 2026 Guvernul a prevăzut admiterea a 90.000 de lucrători din afara Uniunii Europene. România, țară care timp de două decenii a exportat masiv forță de muncă, importă acum muncitori pentru a acoperi deficitul de pe propria piață.

Creșterea salariilor și îmbunătățirea unor prestații sociale din România au contribuit, de asemenea, la decizia unor emigranți de a reveni, potrivit specialiștilor în migrație citați în presa spaniolă.

Pentru un român care deține deja o casă sau un teren în țară, calculele pot deveni radical diferite: un salariu mai mic decât în Spania poate fi compensat de eliminarea unei chirii foarte mari și de apropierea de familie.

Nu asistăm însă la o întoarcere generală a diasporei

Tendința trebuie privită cu prudență. Plecarea din Spania este reală, dar asta nu înseamnă că românii din diaspora se pregătesc, în bloc, să revină acasă.

Un studiu MKOR realizat pe 2.000 de români din diaspora arată că 70% nu consideră probabilă o revenire în România în următoarele 12 luni. În cazul comunității din Spania, nivelul de integrare este foarte ridicat: 85% dintre respondenți spun că se simt percepuți pozitiv în societatea spaniolă, iar 23% afirmă că nimic nu i-ar convinge să revină definitiv în România. (MKOR Research & Consulting)

Așadar, fenomenul nu este o simplă „fugă din Spania”. Este mai degrabă o reașezare a migrației românești.

Spania rămâne una dintre principalele țări ale diasporei, dar nu mai are puterea de atracție aproape fără concurență pe care o avea înainte de criza financiară. Pentru cei care pleacă, opțiunile sunt acum mai numeroase: revenirea în România, unde există o cerere puternică de forță de muncă, sau o nouă mutare spre economii europene care oferă salarii și condiții sociale mai avantajoase.

Iar cele 5.300 de plecări înregistrate în numai trei luni arată că această schimbare continuă. Este pregătită România să primească înapoi diaspora? O întrebare pentru un nou articol.

Image by Pawel Szymczuk from Pixabay