Decizia Curții Constituționale din 17 august privind noua legislație în domeniul integrității nu înseamnă automat că România a pierdut cele aproximativ 771 de milioane de euro asociate jalonului din PNRR. Ea deschide însă o cursă contracronometru pentru Parlament și Guvern: legea trebuie adusă în acord cu hotărârea CCR, iar reforma trebuie să intre efectiv în vigoare înainte de termenul-limită de 31 august 2026.

În plus, autoritățile române vor trebui să convingă Comisia Europeană că noul sistem mai reprezintă, după intervenția Curții, o reformă reală a cadrului de integritate.

Curtea Constituțională a admis parțial obiecțiile formulate împotriva noii legi prin care România încearcă să refacă sistemul declarațiilor de avere și de interese, afectat profund de o altă decizie CCR, pronunțată în mai 2025.

Judecătorii constituționali nu au respins legea în ansamblu, ceea ce înseamnă că reforma poate fi încă salvată. Au fost însă eliminate unele dintre prevederile cele mai importante pentru caracterul public al sistemului de integritate.

CCR a eliminat inclusiv publicarea declarațiilor de interese financiare

Potrivit comunicării Curții Constituționale, a fost declarată neconstituțională sintagma referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Curtea a considerat neconstituționale și prevederi privind publicarea declarațiilor de interese financiare, inclusiv în ceea ce îi privește pe titularii obligației de declarare.

Această componentă este importantă deoarece noua legislație încerca să găsească o soluție după decizia CCR din 29 mai 2025, care a restrâns drastic posibilitatea publicării online a declarațiilor de avere și de interese.

Agenția Națională de Integritate avertizase la momentul respectiv că decizia afecta unul dintre principalele instrumente de transparență construite în România în ultimii ani.

În sistemul ANI fuseseră strânse peste 12 milioane de declarații de avere și interese. Noua lege încerca să păstreze o parte din acest control public prin introducerea unei „declarații de interese financiare”, care urma să fie generată în cadrul platformei electronice e-DAI și publicată într-o formă care să protejeze anumite date personale.

Tocmai această soluție este acum afectată de decizia CCR.

Problema pentru PNRR: nu este suficient ca România să aibă pur și simplu o lege

Miza financiară este una considerabilă. Actualizarea legislației privind integritatea în funcțiile publice este inclusă în PNRR, prin jalonul 431, în cadrul reformei referitoare la actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică. Guvernul a indicat anterior un risc financiar de aproximativ 771 de milioane de euro asociat neîndeplinirii acestui jalon.

Este însă importantă o distincție: România nu a pierdut acești bani prin decizia CCR din 17 august. Jalonul nu impune textual un anumit model de declarație de avere și nici nu spune explicit că toate informațiile trebuie publicate online. El cere intrarea în vigoare a unui act legislativ prin care să fie actualizat cadrul privind integritatea în funcția publică, în urma evaluării legislației existente.

Așadar, din punct de vedere strict juridic, faptul că CCR a eliminat anumite prevederi nu face imposibilă îndeplinirea jalonului. Problema este însă una de substanță. Comisia Europeană nu verifică doar existența formală a unei legi, ci și dacă reforma realizată răspunde obiectivului asumat prin PNRR. Iar obiectivul este consolidarea cadrului de integritate.

Dacă după intervențiile CCR rezultă un sistem în care controlul public asupra intereselor financiare ale demnitarilor și funcționarilor este semnificativ redus, Comisia poate solicita explicații asupra modului în care România consideră că și-a îndeplinit reforma.

31 august devine data critică

România mai are o problemă: timpul.

Potrivit regulilor europene pentru închiderea Mecanismului de Redresare și Reziliență, jaloanele și țintele trebuie realizate până la 31 august 2026. După această dată, acțiunile întreprinse pentru remedierea unor jaloane neîndeplinite nu mai pot fi luate în calcul în evaluarea finală.

Practic, Parlamentul trebuie să reexamineze legea, să elimine sau să reformuleze dispozițiile declarate neconstituționale, să adopte o nouă formă, iar actul normativ trebuie să parcurgă procedurile constituționale și să intre în vigoare într-un interval extrem de scurt.

Orice blocaj parlamentar, o nouă sesizare la Curtea Constituțională sau o întârziere în promulgare ar putea deveni relevante pentru PNRR.

Nu toate prevederile legii au căzut

Decizia CCR nu desființează întreaga arhitectură pregătită de autorități. O serie de elemente privind digitalizarea declarațiilor, utilizarea sistemului e-DAI, incompatibilitățile și conflictele de interese pot rămâne în vigoare după corectarea textului. CCR a menținut, de asemenea, constituționalitatea unor prevederi privind încetarea funcției sau demnității în condițiile stabilite de noua legislație.

Aceste elemente pot constitui argumentele Guvernului în discuțiile cu Comisia Europeană: România va putea susține că, în ciuda eliminării unor prevederi privind publicitatea informațiilor, cadrul de integritate a fost în continuare actualizat și întărit. Va conta însă forma finală adoptată de Parlament.

Trei scenarii după decizia CCR

Primul, și cel mai favorabil, este ca Parlamentul să reexamineze rapid legea, să intervină strict asupra prevederilor declarate neconstituționale și să păstreze restul mecanismelor de integritate. Dacă legea intră în vigoare înainte de 31 august, România va avea argumente solide pentru a solicita validarea jalonului.

Un al doilea scenariu este acela în care legea intră în vigoare la timp, însă Comisia Europeană consideră că forma finală nu mai asigură suficient obiectivul reformei. Într-o asemenea situație poate apărea o dispută tehnică asupra gradului de îndeplinire a jalonului și, implicit, asupra cuantumului eventualei reduceri financiare.

Cel mai grav scenariu ar fi ca România să nu reușească să finalizeze legislația înainte de 31 august sau ca actul adoptat să fie considerat insuficient pentru îndeplinirea reformei. În acest caz, expunerea financiară asociată jalonului, estimată la aproximativ 771 de milioane de euro, ar deveni o problemă concretă.

Parlamentul trebuie să găsească în mai puțin de două săptămâni o formulă legislativă care să respecte Constituția, iar Guvernul trebuie să demonstreze Comisiei Europene că rezultatul reprezintă în continuare o reformă credibilă a sistemului de integritate.