Ministerele ar putea fi obligate să redacteze singure strategiile naționale. Contractele de consultanță cu firme și ONG-uri, interzise prin lege.

Ministerele și instituțiile centrale ar putea să nu mai poată externaliza către firme sau organizații neguvernamentale redactarea strategiilor naționale, a documentelor de politici publice și a proiectelor de acte normative. Un proiect de lege pregătit în acest sens pornește de la principiul că statul nu trebuie să plătească de două ori pentru aceeași activitate: o dată salariile propriilor specialiști și încă o dată consultanța externă.

Inițiativa legislativă ar interzice inclusiv utilizarea fondurilor europene, a Fondului pentru mediu sau a altor surse publice pentru finanțarea redactării strategiilor naționale.

Strategiile și proiectele de lege, redactate exclusiv de angajații statului

Potrivit proiectului, elaborarea, redactarea și actualizarea documentelor strategice care intră în atribuțiile de bază ale ministerelor ar urma să fie realizate exclusiv de personalul de specialitate al instituțiilor publice.

Interdicția ar viza contractele de servicii, consultanță sau studii având ca obiect principal:

• strategiile naționale;
• planurile naționale de acțiune;
• documentele strategice de politici publice;
• proiectele de acte normative;
• actualizarea acestor documente.

Argumentul inițiatorilor este că ministerele dispun deja de direcții specializate, finanțate permanent de la buget, ale căror atribuții includ tocmai pregătirea politicilor publice și a legislației din domeniile respective.

„Scopul este simplu: ministerele să facă treaba pentru care plătim salarii, nu să o cumpere de două ori”, susțin autorii proiectului.

Fondurile europene nu ar mai putea plăti redactarea strategiilor naționale

Proiectul nu se limitează la banii alocați direct de la bugetul de stat. Acesta ar interzice folosirea fondurilor europene nerambursabile și a oricăror alte surse publice pentru redactarea sau actualizarea strategiilor și planurilor naționale care reprezintă atribuții de bază ale structurilor ministeriale.

Măsura urmărește să blocheze practica prin care documentele obligatorii ale statului sunt transferate unor consultanți externi, chiar dacă ministerele au angajați specializați și direcții dedicate domeniului respectiv.

În opinia inițiatorilor, atunci când o structură de specialitate nu poate redacta principalul document strategic din propriul domeniu, soluția ar trebui să fie reorganizarea instituției și prioritizarea sarcinilor, nu externalizarea repetată a activității.

Contractul Ministerului Mediului pentru strategia biodiversității, invocat ca exemplu

În expunerea care susține inițiativa este menționat cazul Strategiei naționale și al Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030.

Ministerul Mediului ar fi atribuit, în septembrie 2025, un contract în valoare de 373.600 de lei fără TVA unei asocieri formate din societăți comerciale și un ONG. Finanțarea a provenit din Fondul pentru mediu.

În același timp, Direcția Biodiversitate din minister avea 13 posturi ocupate și atribuții în domeniul politicilor publice, raportărilor europene, procedurilor de infringement, ariilor protejate și elaborării proiectelor de acte normative.

Inițiatorii mai susțin că ministerul a recunoscut că specialiștii proprii au analizat documentul și au introdus modificări consistente pe parcursul mai multor luni. Din această perspectivă, dacă instituția a avut capacitatea de a verifica și rescrie strategia, externalizarea redactării inițiale ar fi dificil de justificat.

Studiile și analizele științifice vor putea fi contractate în continuare

Proiectul nu exclude complet colaborarea instituțiilor publice cu experți externi, universități, institute de cercetare, companii sau organizații neguvernamentale.

Ministerele ar putea achiziționa în continuare:

• date de specialitate;
• inventarieri;
• cercetări și studii;
• analize științifice;
• expertize tehnice care nu există în cadrul instituției.

Contractele ar trebui însă să precizeze expres că rezultatele furnizate nu pot constitui textul de bază al unei strategii naționale sau al unui plan de acțiune. Coordonarea, validarea și asumarea documentului final ar rămâne în responsabilitatea personalului ministerului.

Distincția este importantă: statul ar putea cumpăra informațiile și expertiza tehnică necesare, dar nu și-ar mai putea externaliza responsabilitatea de a formula politicile publice.

Interdicție de cinci ani pentru foștii angajați și consilieri ai ministerelor

Proiectul introduce și o restricție destinată să prevină conflictele de interese și fenomenul „ușilor rotative” dintre administrația publică și firmele de consultanță.

Contractele permise pentru date, inventarieri sau analize nu ar putea fi acordate unor firme, asocieri ori ONG-uri în care figurează ca asociați, administratori, angajați sau colaboratori persoane care, în ultimii cinci ani, au ocupat în ministerul respectiv funcții:

• de conducere;
• de consiliere;
• de specialitate.

Prevederea ar limita posibilitatea ca foști funcționari sau consilieri să părăsească instituția și să obțină ulterior, prin intermediul unor entități private, contracte finanțate chiar de ministerul în care au lucrat.

Aplicarea unei asemenea interdicții va necesita însă reguli clare privind identificarea colaboratorilor, declararea intereselor și verificarea legăturilor profesionale anterioare.

Contractele ilegale ar fi anulate, iar semnatarii ar răspunde patrimonial

Proiectul propune sancțiuni severe. Contractele încheiate cu încălcarea interdicțiilor ar fi lovite de nulitate absolută. Ordonatorul principal de credite și persoanele care au avizat procedura sau au semnat contractul ar urma să răspundă:

• patrimonial, pentru sumele achitate;
• disciplinar, în condițiile legii.

Curtea de Conturi ar primi obligația de a verifica anual, din oficiu, respectarea noilor reguli în ministerele care au elaborat ori actualizat strategii naționale sau planuri de acțiune în ultimii trei ani.

Răspunderea personală reprezintă una dintre cele mai dure prevederi ale proiectului și ar putea schimba modul în care sunt justificate și aprobate contractele de consultanță din administrația centrală.

Contractele aflate deja în derulare nu vor fi reziliate

Dacă proiectul va fi adoptat în forma prezentată, legea ar intra în vigoare la 15 zile după publicarea în Monitorul Oficial.

Contractele aflate deja în derulare ar putea fi finalizate în condițiile stabilite inițial. Acestea nu ar mai putea fi însă prelungite sau completate prin introducerea unor activități suplimentare de elaborare ori actualizare a strategiilor și planurilor naționale.

Proiectul aparține AUR și are 59 de inițiatori

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat în 20 august 2026, cu numărul B469/2026, sub titlul „Propunere legislativă privind interzicerea externalizării elaborării strategiilor naționale, a planurilor naționale de acțiune și a documentelor de politici publice esențiale”.

Fișa oficială a proiectului B469/2026 – Senatul României

Textul integral al propunerii legislative – PDF

Inițiativa vine exclusiv din partea Alianței pentru Unirea Românilor – AUR și este susținută prin semnătură de 59 de parlamentari ai partidului: 19 senatori și 40 de deputați. Nu figurează, în acest moment, niciun inițiator de la PSD, PNL, USR, UDMR sau din partea minorităților naționale.

Proiectul este promovat în principal de deputatul AUR Valeriu Munteanu și de senatorul Petrișor-Gabriel Peiu, liderul grupului AUR din Senat. În comunicarea publică a partidului, Valeriu Munteanu explică inițiativa prin necesitatea consolidării capacității administrative a ministerelor și a eliminării situațiilor în care statul plătește simultan personal propriu și consultanți externi pentru aceeași activitate.

Pe lista inițiatorilor se află și deputatul AUR de Bistrița-Năsăud Tiberiu Boșutar, alături de președintele partidului, George Simion, și de alți parlamentari AUR.

Inițiativa este, deocamdată, un proiect, nu o interdicție aflată în vigoare. Pentru a produce efecte, textul trebuie să parcurgă procedura parlamentară, să fie adoptat și apoi promulgat.

Dezbaterea va trebui să stabilească și dacă ministerele dispun, în realitate, de suficienți specialiști pentru a prelua integral redactarea documentelor strategice sau dacă administrația publică are nevoie, înainte de toate, de consolidarea capacității sale profesionale.