Fostul ministru al Justiției Monica Macovei acuză Curtea Constituțională că a slăbit principalele instrumente prin care averile politicienilor, magistraților și funcționarilor publici pot fi verificate. Ea critică atât deciziile referitoare la declarațiile de avere, cât și hotărârea care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.
Monica Macovei susține că recentele hotărâri ale Curții Constituționale îngreunează anchetarea faptelor de corupție și favorizează ascunderea bunurilor dobândite de persoanele care ocupă funcții publice.
Într-o postare publicată pe Facebook, fostul ministru al Justiției acuză CCR că și-a schimbat radical propria jurisprudență privind caracterul public al declarațiilor de avere și de interese.
„CCR favorizează corupția și îngreunează anchetarea corupției în sistemul public!”, afirmă Monica Macovei.
Aceasta compară deciziile recente cu Decizia CCR nr. 309/2014, prin care Curtea stabilise că publicarea declarațiilor de avere și de interese este justificată de necesitatea prevenirii corupției și a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Potrivit fostului ministru, prin Decizia nr. 297/2025 și prin hotărârea pronunțată în august 2026, Curtea ar fi revenit asupra acestei interpretări și ar fi redus nivelul de transparență aplicabil persoanelor plătite din bani publici.
„În deciziile 297/2025 și în cea din 17 august 2026, CCR a dat-o pe invers, servind interesele politicienilor care i-au trimis la CCR”, afirmă Macovei.
Acuzație de conflict de interese la Curtea Constituțională
Monica Macovei susține că judecătorii constituționali s-ar fi aflat într-un conflict de interese deoarece și ei au obligația de a completa declarații de avere și de interese. Prin urmare, argumentează fostul ministru, membrii Curții ar fi beneficiat personal de efectele hotărârilor prin care a fost restrânsă publicitatea acestor documente.
Decizia CCR nr. 297/2025 a eliminat obligația publicării declarațiilor pe paginile de internet ale instituțiilor și a contestat formula prin care declarantul trebuia să includă anumite informații despre averea soțului sau soției și a copiilor majori aflați în întreținere.
Curtea a motivat, între altele, că publicarea pe internet a unor date patrimoniale reprezintă o ingerință în viața privată și că persoana obligată să depună declarația nu poate răspunde pentru informații patrimoniale pe care membrii familiei refuză să i le comunice.
Monica Macovei respinge această abordare și susține că datele cu adevărat sensibile, precum codul numeric personal, numerele conturilor bancare sau numerele de înmatriculare ale automobilelor, pot fi anonimizate fără ca întregul document să fie ascuns.
Citiți continuarea în PressHub.ro
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
