În anul 2016 un caz celebru de comunicare de informații false a fost dezvăluit după ce pe fir a intrat DIICOT și a cercetat o presupusă anchetă jurnalistică realizată de jurnaliștii britanici de la SkyNews în satul Jeica, județul Bistrița-Năsăud, din care rezultau acuze nereale privind existența unor traficanți de arme din România dispuși să vândă arme inclusiv teroriștilor. Cazul este relevant azi în contextul în care nu au mai fost cercetate alte spețe din acest domeniu, fiind interesant atât modul de operare al jurnaliștilor britanici dar și cum au reacționat autoritățile, respectiv soluția dată în ultima instanță la Curtea de Apel București anul trecut. Infracțiunea de comunicare de informații false poate produce efecte negative ireparabile pe termen lung, afectând securitatea națională și imaginea României în lume, afectând statutul de țară membră NATO și UE. Ancheta DIICOT trebuia dusă mai departe până la incriminarea celor care au comandat această operațiune de defăimare a României și solicitarea de reparații civile, întrucât țara noastră a avut de suferit prin mediatizarea și etichetarea ei ca țară unde sunt traficate arme.
Cei trei cetățeni români – Aurelian Mihai Szanto, Attila Csaba Pantics si Levente Pantics – acuzaţi că au participat la filmarea reportajului pentru postul de televiziune britanic Sky News, în care au jucat rolul de figuranți ca traficanţi de arme, au fost condamnaţi, luni 15 februarie 2021, în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti. Doi dintre ai au primit câte 10 luni cu amânarea aplicării pedepsei, iar în cazul celui de-al treilea, condamnat într-un alt dosar, instanţa a stabilit o pedeapsă de 2 ani şi 10 luni cu suspendare pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
Pedepsele primite de cei trei în raport cu gravitatea faptelor și acuzațiilor sunt unele infime dacă stâm să ne gândim cât rău au produs României filmările prezentate la nivel internațional drept fapte reale. Mai mult, cei trei inculpați au fost achitați de infracțiunea de comunicare de informații false, Curtea de Apel București reținând în sarcina lor doar infracțiunea de constituire de grup criminal organizat.
Sentința pe scurt la Curtea de Apel București
Solutia pe scurt: SP.31/F/1.În temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I şi teza a II a C.p.p. achită pe inculpatul SZANTO AURELIAN-MIHAI sub aspectul săvârşirii infracţiune de complicitate la comunicarea de informaţii false prevăzută de art. 48 rap. la art. 404 din Codul penal. În temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p. achită pe inculpatul SZANTO AURELIAN-MIHAI sub aspectul săvârşirii infracţiune de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal În temeiul art. 396 alin. 1, 4 şi 10 Cod. proc. pen. rap. la art. 83 Cod. pen. stabilește pedeapsa de 10 luni închisoare în sarcina inculpatului SZANTO AURELIAN-MIHAI pentru săvârşirea infracţiunea de instigare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 47 rap. la art. 342 alin. 1 din Codul penal. În baza art. 83 alin. 1 Cod. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condiţiile art. 84 alin. 1 Cod penal care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza art. 85 alin. 1 Cod. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Mureş, la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 86 alin. 1 din Cod. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) – e) din Cod penal se comunică de către inculpat Serviciului de Probaţiune Mureş. În baza art. 404 alin. 3 Cod. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra faptului că, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi al săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, se poate dispune revocare amânării aplicării pedepsei. Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în cauză de la data de 11.08.2016 până la data de 10.10.2016. 2.În temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I şi teza a II a C.p.p. achită pe inculpatul PÁNTICS ATTILA-CSABA sub aspectul săvârşirii infracţiune de complicitate la comunicarea de informaţii false prevăzută de art. 48 rap. la art. 404 din Codul penal. În temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p. achită pe inculpatul PÁNTICS ATTILA-CSABA sub aspectul săvârşirii infracţiune de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal În baza art.396 al.1, 4, 10 C.p.p. şi a art. 336 alin. 1 C.p., condamnă pe inculpatul PÁNTICS ATTILA-CSABA la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 342 alin. 1 din Codul penal. În temeiul art. 97 C.penal anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1053/12.11.2019 a Judecătoriei Târgu Mureş definitivă prin decizia penală nr. 46/18.02.2020 a Curţii de Apel Târgu Mureş. În temeiul art. 38 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b C.penal contopeşte de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1053/12.11.2019 a Judecătoriei Târgu Mureş definitivă prin decizia penală nr. 46/18.02.2020 a Curţii de Apel Târgu Mureş cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare la care adaugă sporul de 4 luni închisoare, inculpatul executând în final pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 10 luni închisoare. În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen care se va calcula de la data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 1053/12.11.2019 a Judecătoriei Târgu Mureş definitivă prin decizia penală nr. 46/18.02.2020 a Curţii de Apel Târgu Mureş conform art. 97 alin. 2 C.penal. În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Mureş, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen., pe parcursul termenului de supraveghere stabilit pentru inculpat, acesta va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o durată de 80 de zile, în cadrul unei instituţii ce va fi stabilită de Serviciul de Probaţiune Mureş. În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. penal. Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în cauză de la data de 11.08.2016 până la data de 10.10.2016 3.În temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I şi teza a II a C.p.p. achită pe inculpatul PANTICS LEVENTE sub aspectul săvârşirii infracţiune de complicitate la comunicarea de informaţii false prevăzută de art. 48 rap. la art. 404 din Codul penal. În temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C.p.p. achită pe inculpatul PANTICS LEVENTE sub aspectul săvârşirii infracţiune de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. 1 din Codul penal În temeiul art. 396 alin. 1, 4 şi 10 Cod. proc. pen. rap. la art. 83 Cod. pen. stabilește pedeapsa de 10 luni închisoare în sarcina inculpatului PANTICS LEVENTE pentru săvârşirea infracţiunea de complicitate la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prevăzută de art. 48 rap. la art. 342 alin. 1 din Codul penal. În baza art. 83 alin. 1 Cod. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condiţiile art. 84 alin. 1 Cod penal care se calculează de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. În baza art. 85 alin. 1 Cod. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a. să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bistrița Năsăud, la datele fixate de acesta; b. să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c. să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d. să comunice schimbarea locului de muncă; e. să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 86 alin. 1 din Cod. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c) – e) din Cod penal se comunică de către inculpat Serviciului de Probaţiune Bistrița Năsăud. În baza art. 404 alin. 3 Cod. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra faptului că, în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi al săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, se poate dispune revocare amânării aplicării pedepsei. Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în cauză de la data de 11.08.2016 până la data de 10.10.2016. 4.În baza dispozițiilor art.112 alin. 1 lit. b) din Codul penal dispune confiscarea specială de la numitul FURMAN FERDINAND MARCEL: pușcă marca RATMIL UM Sadu, model ”C.U.R. 1”, cal. 7,62×39, seria 7926, indisponibilizată prin ordonanţa din data de 03.10.2016, și depusă la I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. Menţine măsura sechestrului asigurător dispusă cu privire la pușca marca RATMIL UM Sadu, model ”C.U.R. 1”, cal. 7,62×39, seria 7926. Dispune ridicarea măsurilor asiguratorii instituite în cauză prin ordonanțele nr. 433 D/P/2016 din datele de 30.08.2016, asupra sumelor de bani indisponibilizate de la inculpați (ordonanțe ce se regăsesc în vol. III, filele 285-307 d.u.p.) și din data de 03.10.2016, asupra bunurilor folosite de inculpați la săvârșirea infracțiunilor cu excepţia pușţii marca RATMIL UM Sadu, model ”C.U.R. 1”, cal. 7,62×39, seria 7926 (vol. III, filele 49-60 d.u.p). În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p. obligă pe fiecare dintre inculpaţi la plata a câte 2000 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de către stat. Cu apel în 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 15.02.2021..
Document: Hotarâre 31/2021 15.02.2021
De menționat că sentința a fost atacată cu apel atât de DIICOT cât și de doi dintre inculpați, PÁNTICS ATTILA-CSABA şi PANTICS LEVENTE.
Pe scurt, cazul e prezentat de DIICOT după cum urmează:
La data de 02.04.2019, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor SZANTO AURELIAN-MIHAI, PÁNTICS ATTILA-CSABA şi PANTICS LEVENTE pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii false, fapte prev. de art. 367 alin. 1 din Codul penal, art. 47 rap. la art. 342 alin. 1 din Codul penal și art. 48 rap. la art. 404 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 38 alin.1 din Codul penal.
Cu privire la faptele reținute în sarcina suspecților R. S. R., S. C. S. și S. J., cetățeni britanici, în vederea efectuării în continuare a urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi comunicarea de informaţii false, prev. de art. 367 alin. 1 și art. 404 din Codul penal, s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală și constituirea unui nou dosar penal.
Prin actul de sesizare s-a reţinut faptul că inculpaţii SZANTO AURELIAN-MIHAI, PÁNTICS ATTILA-CSABA, PANTICS LEVENTE (persoane cu dublă cetățenie, română și maghiară) și suspecții R. S. R., S. C. S. și S. J (cetățeni britanici), au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârșirii infracțiunilor de comunicare de informații false și nerespectarea regimului armelor și al munițiilor.
Faptele au fost săvârșite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind inițiate/concepute în Marea Britanie în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnaliști și angajați ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei ”anchete jurnalistice” referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfășura în mod uzual, sub protecția și cu îngăduința autorităților naționale.
Scenariul așa-zisei ”anchete jurnalistice”, regia și filmările au fost imaginate și executate cu sprijinul și participarea nemijlocită a celor trei conaționali – inculpați în prezenta cauză – a căror prezență, implicare și susținere a demersului inițiat de sus-numiții cetățeni britanici au fost esențiale pentru atingerea finalității urmărite de către aceștia în demersul lor de afectare a securității naționale a României prin actul de răspândire în mass-media internațională a unor știri/date/informații false de natură a afecta/submina eforturile autorităților și diplomației românești de poziționare a României atât în cadrul Uniunii Europene cât și la nivelul organismelor internaționale din care face parte, ca membru/partener loial și responsabil, angajat atât în lupta împotriva terorismului, cât și a celorlalte forme de criminalitate, ca parte a unui efort colectiv de asigurare a securității globale în general și a securității Uniunii Europene în special.
Astfel, începând cu data de 07.08.2016, mass-media națională și internațională a preluat și difuzat un material video (”anchetă jurnalistică”) prezentat de postul de televiziune britanic (post ce beneficiază de o largă audiență, atât în Marea Britanie, cât și pe plan internațional) și realizat de suspectul R. S. R., jurnalist, cetățean britanic, prin care se promova în mod fals știrea/informația potrivit căreia, pe teritoriul României, beneficiind de protecția autorităților, traficanții de arme și-ar desfășura în mod nestingerit activitatea, armele fiind vândute de către aceștia inclusiv către membrii unor organizații teroriste.
”Ancheta jurnalistică” evocă un așa-zis act de negociere, derulat pe parcursul mai multor luni cu membrii unei grupări de traficanți de arme, echipa postului de televiziune britanic deplasându-se într-o zonă izolată pe teritoriul României pentru a se întâlni cu persoane din cadrul respectivei grupări și a negocia achiziția unor astfel de arme.
Pentru a conferi veridicitate scenariului imaginat, în materialul înregistrat s-a precizat că jurnaliștii britanici s-au întâlnit cu traficanții de arme pe o șosea, după care, la indicațiile membrilor grupării, i-au urmat într-un loc izolat situat într-o zonă împădurită unde nu era semnal GSM. Apoi, doi traficanți ce purtau haine militare și aveau fețele acoperite cu cagule le-ar fi cerut jurnaliștilor să coboare din mașină, i-ar fi percheziționat, le-ar fi verificat echipamentele și le-ar fi închis telefoanele mobile în autovehicul.
Apoi, din portbagajului unui autoturism de teren ce nu era prevăzut cu numere de înmatriculare, respectivii indivizi au scos mai multe arme (carabine, pistol-mitralieră AKM, puști cu lunetă, pistol), pe care le-au prezentat jurnaliștilor britanici. Din discuțiile purtate cu respectiva ocazie, și cu privire la care urmărirea penală avea a stabili caracterul lor regizat, a reieșit că armele deținute și prezentate de către traficanți erau doar mostre ale tipurilor de arme pe care membrii grupării le puteau procura și comercializa, în cantități însemnate, în vestul Europei și în Orientul Mijlociu.
Așa cum s-a arătat, printre armele prezentate se afla o pușcă cu lunetă marca ”Steyr Mannlicher”, o pușcă semiautomată cu alice, respectiv o pușcă ce prezenta caracteristicile unei arme militare tip ”Kalashnikov”.
Tot pentru a conferi veridicitate informațiilor difuzate, jurnaliștii au menționat în cuprinsul ”anchetei jurnalistice” faptul că filmarea realizată pe teritoriul României a fost prezentată unor ofițeri din cadrul Agenției Naționale împotriva Crimelor din Marea Britanie (N.C.A.), care ar fi confirmat că tipurile de arme, zona unde a avut loc întâlnirea cu traficanții de arme și prețurile negociate corespund informațiilor pe care agenția le deținea cu privire la respectivul fenomen infracțional.
S-a reţinut faptul că, scopul urmărit prin realizarea așa-zisei ”anchete jurnalistie”, nu s-a dorit a se limita doar la evidențierea unui simplu act de trafic de armament ce ar fi avut loc pe teritoriul României, secvențele editate ale materialului înregistrat au fost alternate pe momente cheie cu puternică încărcătură emoțională (prezentarea armelor; confirmarea de către ”traficanți” a faptului că vând arme și teroriștilor, etc) cu imagini sugestive surprinse în timpul atentatelor teroriste ce au avut loc la Paris în datele de 7-9 ianuarie 2015 la sediul publicației ”Charlie Hebdo”, respectiv 13 noiembrie 2015 (Bataclan), atentate ce s-au soldat cu peste 145 de morți.
Astfel, în acest context, mesajul transmis de către autorii ”investigației jurnalistice” a fost acela că România este o țară nesigură și vulnerabilă, nu doar pe dimensiunea asigurării securității frontierelor de stat, ci mai ales pe cea care vizează securitatea granițelor exterioare ale Uniunii Europene în zona flancului estic unde traficanții de arme își desfășoară activitatea în mod nestingherit pe fondul incapacității/complicității autorităților naționale de a face față fenomenului, fapte ce pun sub semnul întrebării nu doar realitatea angajamentelor asumate de România în plan international, ci și determinarea statului român de a se poziționa ca membru loial și responsabil în arhitectura generală a Uniunii Europene.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acțiunile suspecților – cetățeni britanici, care au premeditat împreună cu inculpații cetățeni români de etnie maghiară plăsmuirea unui reportaj fals în integralitatea lui, nu în scopul informării corecte a publicului, ci al proiectării deliberate în conștiința publicului a unei stări de fapt imaginare, în care România reprezintă un teritoriu propice traficului internațional de armament și o vulnerabilitate activă pentru țările Uniunii Europene, se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii prev.de art.404 Cod penal.
Nu în ultimul rând, se impune a fi amintit principiul fundamental de drept, potrivit căruia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii (”nemo censetur ignorare legem”), din perspectiva căruia este evident că, orice subiect de drept cu capacitate de exercițiu avea reprezentarea faptului că, inventând și prezentând într-o manieră aparent credibilă informații menite să caracterizeze o țară membră N.A.T.O. și U.E. drept implicată în traficul internțional de armament, se situează în zona ilicitului penal.
De altfel, întregul mod de operare al inculpaților și al suspecților demonstrează indubitabil intenția acestora, nu de a informa/participa la informarea publicului asupra unei chestiuni de interes general, ci de a genera scandal public și a proiecta în conștiința publicului o imagine negativă/defavorabilă, cu consecințe grave/imprevizibile la adresa României căreia, în calitate de stat membru UE și NATO, respectiv de candidată la dobândirea calității de membră în Acordul Schengen, îi incumbă obligații atât în materia asigurării securității în plan național, cât și responsabilități în planul participării la efortul comun de asigurare a securității internaționale în general și a securității UE în special.
Motivat prin raportare la considerente de ordine publică, refuzul autorităților britanice de a da curs solicitărilor autorităților române de acordare a asistenței juridice internaționale în materie penală, necesară desfășurării instrucției penale față de suspecții R.S. R., S. C. S. și S. J., plasează într-o lumină nouă demersul ziariștilor britanici de afectare a securității naționale a României.
În același sens, demersul pe care atât Ambasada României în Marea Britanie, cât și Consiliul Național al Audiovizulului (CNA) din România l-au întreprins pe lângă autoritatea de reglementare din domeniul comunicațiilor din Marea Britanie, O.F.C.O.M., referitor la conținutul reportajului ”Criminal Gang Selling Military Weapons”, în care se prezintă presupuși traficanți de arme români, s-a soldat cu constatarea că postul de televiziune nu a „falsificat” și nici nu a „înscenat” informațiile prezentate și, prin urmare, nu a încălcat reglementările britanice.
De altfel, postul de televiziune britanic s-a poziționat public în favoarea susţinerii necondiționate a documentarului privind presupuşii traficanţi de arme din România, reluând pe parcursul mai multor zile difuzarea așa-zisei ”investigații jurnalistice” realizate de către suspectul S. R., în sensul că acesta şi echipa sa au oferit un material solid privind vânzarea de arme în România, iar postul de televiziune susţine în totalitate acest material.
În cauză au fost instituite măsuri asiguratorii.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Curții de Apel Bucureşti.
Facem precizarea că faptele inculpaţilor sunt analizate prin raportare la dispoziţiile art.66 Cod procedură penală, referitoare la prezumţia de nevinovăţie
Textul integral aparține DIICOT fiind disponibil la https://www.diicot.ro/mass-media/2318-comunicat-de-presa-04-04-2019
adi deseuri alcool alegeri amenzi beclean Bistrita Bistrița concurs control Crin Triandafil Theodorescu CS GLORIA 2018 BN cuvant din dreptul inimii deseuri DIICOT droguri educatie elevi fonduri europene Gabriel Lazany GLORIA Gloria 2018 BN handbal handbal feminin ilegal jandarmi monumente istorice nasaud Parlamentul European PNL Politia politie PressHub presshub.ro Primar Primaria program proiect psd recomandate Romania saptamana.online supercom Turc Ioan; Ucraina victorie
