de Ion Lucian Petraș
Actele de diversiune, comunicarea de informații false, propaganda pentru război, compromiterea unor interese de stat sunt infracțiuni pedepsite cu ani grei de închisoare conform Codului Penal, partea specială, Titlul X. Decizia Curții Constituționale a României din data de 16 februarie 2022 a lăsat România fără apărare în războiul informațional, au fost dezactivate practic sistemele de protecție, iar principalului serviciu secret, Serviciul Român de Informații i-au fost restrânse astfel atribuțiile de investigare și de documentare penală a acestor infracțiuni.
Vedem în tot acest timp cum abundă în mediul online narative ale progandei ruse de război, dezinformări și atacuri mediatice care sunt țintite pentru a debusola și a genera clivaje și disensiuni în societate. Cel mai periculos mesaj este cel care divizează societatea românească pe mai multe paliere: pro ucrainieni vs anti ucrainieni, pro război vs anti război, pro NATO/UE vs anti NATO/UE. Toate aceste clivaje odată instaurate în societate vor avea efecte pe termen lung și alimentează indirect un curent anti Occident și pro- Rusia, shift-ul fiind foarte ușor de făcut între cele două narațiuni.
În plus, populația României, ca de altfel toată Europa, este expusă zilnic la narative de război, explicații mai mult sau mai puțin documentate și analize sau prognoze care sunt emise de unii așa zis analiști de casă ai posturilor TV. Lipsa de pregătire a jurnaliștilor pe teme de război și despre cum se relatează informații în perioade de conflict armat își spune cuvântul. Este foarte ușor și pentru cei inițiați, chiar experți, să cadă pradă unor intoxicări și să propage mai departe știrile false. Atenție: răspândirea de informații false care afectează securitatea națională este infracțiune!
Filmul evenimentelor recente care au pus SRI pe butuci deși eram în pragul războiului din Ucraina
La sesizarea Avocatului Poporului și a unui grup de deputați din AUR, PSD, PNL și Grupul minorităților naționale, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, 16 februarie a.c. că este neconstituțională legea de aprobare a Ordonanței nr.6 din 2016. Această ordonanță prevedea că SRI poate fi organ special de cercetare penală și poate pune în executare mandatele de supraveghere tehnică în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute în Codul penal şi a infracţiunilor de terorism. Totodată, CCR a declarat neconstituționale mai multe articole din ordonanța nr.6/2016 care este în vigoare și a fost emisă de Guvernul Cioloș, în mandatul ministrului Justiției, Raluca Prună, respectiv a fost votată de Parlamentul României aproape în unanimitate. Mai mult ordonanța preciza obligativitatea tuturor instituțiilor din domeniul securității naționale și de ordine publică să transmită parchetului informațiile din care rezultă săvârșirea unor infracțiuni.
Anunțul CCR a fost primit cu entuziasm de luju.ro care a titrat că decizia curții este o victorie a redacției care ar fi sesizat Avocatul Poporului pe tema aceasta, mai mult George Simion și AUR au jubilat la aflarea veștii, ceea ce ne relevă clar că patriotismul deșănțat al acestora este unul de fațadă și că în realitate liderii AUR fac jocurile Rusiei în țara noastră.
Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a explicat într-un răspuns pentru G4Media la ce se referă decizia de neconstituționalitate a CCR privind Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal (ordonanța Prună).
”Cele patru dispoziții legale în privința cărora au fost admise excepțiile de neconstituționalitate se pot grupa în două instituții, cea acontrolului efectuat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, respectiv cea privind atribuțiile stabilite pentru Serviciul Român de Informații ca organ de cercetare penală special, pentru o categorie limitată de infracțiuni.
Impactul concret al declarării neconstituționalității acestor dispoziții va putea fi examinat doar pentru cele din urmă, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial”, este răspunul Parchetului general la solicitarea G4media.ro.
PÎCJ ne transmite așadar că impactul acestei decizii nu poate fi cuantificat până la motivare, dar este de aștepat ca prin motivare să asistăm la un vid de atribuții și competențe instituționale pe domenii foarte sensibile mai ales acum. Această decizie a CCR pune efectiv pe butuci SRI, tocmai cu privire la principalele sale atribuții, respectiv infracțiunile la adresa securității naționale din partea specială a Codului Penal, care vizează direct războiul informațional (spionaj, trădare, diversiune, propaganda etc).
Decizia CCR nu este legată numai de faptul că scoate SRI din dosarele penale, cum greșit interpretează unii. Această decizie de fapt și de drept interzice SRI să mai pună în aplicare mandate de supraveghere tehnică în cazul unor infracțiuni la securitatea națională, exact pe domeniul său de activitate. Este un fapt fără precedent care lasă practic România fără apărare într-un război informațional care vedem că este tot mai agresiv și misiunea serviciilor de informații devine tot mai grea și mai importantă.
Infracțiunile prevăzute în Codul Penal, titlul X, partea specială care sunt strict legate de războiul informațional:
- actele de diversiune;
- comunicarea de informații false;
- propaganda pentru război;
- compromiterea unor interese de stat;
- spionajul;
- constituirea de structuri informative ilegale;
- nedenunțarea unor infracțiuni contra securității naționale.
România se află în această situație, cu principalul serviciu secret amputat de atribuțiile și competențele sale principale în momentul în care la numai câteva sute de kilometri de graniță se desfășoară cel mai mare conflict armat din istoria recentă a Europei. Securitatea zonei frontierei de est a NATO care ne revine ca responsabilitate este amenințată de posibilitatea de extindere a unui conflict armat în desfășurare, dar și de manifestări și poziționări agresive fără precedent din partea Federației Ruse (vezi trupele staționate încă din Transnistria și Belarus, Marea Neagră). Prezumția că Rusia va deveni în cele din urmă vecină cu România devine din ce în ce mai mult o realitate. Cu atât mai mult, în acest context internațional și regional, România ar trebui să adopte măsuri pentru întărirea capacității sale operaționale și informaționale din domeniul securității naționale. Un stat fără servicii secrete capabile și puternice este mai mult decât eșuat, este pradă sigură pentru toată lumea, iar războiul informațional este cu atât mai intens în această perioadă, războiul tăcut face victime în timp ce noi asistăm neputincioși.
Nu este lipsit de relevanță nici faptul că această decizie a CCR a fost generată de intervenția a peste 50 de deputați din aproape tot spectrul politic (cu excepția USR), dar și de sesizarea din partea Avocatului Poporului. Principalii contestatari ai legislației respective au fost deputații AUR, care deși au votat-o în Parlamentul României, ulterior ca la un semn, au avut o revelație și au contestat legea la CCR (întrucât AUR este un partid foarte lăudat de sputnik.md, portavocea Federației Ruse în România, nu exclud faptul ca liderii AUR să fi acționat la comandă din afara țării).
Ca să vedeți că astfel de abordări nu sunt corecte, vă prezint concluziile MCV din 2019 în care este semnalată ca deficiență lipsa unui cadru de control democratic al serviciilor secrete și a unui sistem legal care să permită colaborarea acestora cu procurorii: „Comisia nu poate decât să reafirme faptul că obiectivul urmărit ar trebui să fie asigurarea unui cadru în baza căruia serviciile de informații să fie supuse unui control democratic adecvat, infracțiunile să poată fi investigate și sancționate în mod eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale, iar cetățenii să poată avea încredere în independența sistemului judiciar. Comisia își reiterează sugestia formulată anterior că experiența altor state membre ar putea fi utilă pentru crearea unui sistem mai robust de măsuri de supraveghere tehnică utilizate de organele de urmărire penală și de colaborare între serviciile de informații și organele de urmărire penală, care este esențială pentru anchetarea infracțiunilor grave, cum ar fi terorismul și criminalitatea informatică”.
Ce s-a mai întâmplat de la decizia CCR din 16 februarie a.c.? Nimic, sau aproape nimic. Nici măcar CCR nu s-a trezit din somnul adânc cu Constituția în poală și să comunice motivarea deciziei halucinante, să știe Parlamentul României ce are de făcut și să înțelegem ce vrea CCR să facă din România, un stat eșuat sau un stat capturat? Ministrul Apărării Naționale Sebastian Vasile Dâncu a declarat că se lucrează la o nouă lege, iar șeful SRI, Eduard Hellvig, nu a făcut declarații de presă la ieșirea de la audierile din Comisia de Control Parlamentar asupra SRI pe unde a fost cu treabă mai zilele trecute.
SRI a dat totuși un comunicat care spune așa:
„Directorul Serviciului Român de Informații, domnul Eduard Hellvig, a participat astăzi, 22.02.2022, la ședința Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Domnul Eduard Hellvig a prezentat, la solicitarea Comisiei, o analiză de securitate din perspectiva atribuțiilor legale ale SRI și în contextul situației tensionate din Ucraina. În cadrul ședinței, Directorul SRI a evidențiat faptul că atacurile cibernetice, activitățile de spionaj și cele asociate fenomenului „fake news” s-au intensificat în ultima perioadă, dat fiind contextul regional. Domnul Eduard Hellvig a prezentat membrilor Comisiei Parlamentare de Control și o analiză privind riscurile de securitate la care ar putea fi expusă România în perioada următoare în funcție de factorii externi. Membrilor Comisiei li s-a subliniat importanța și reala necesitate a actualizării pachetului de legi privind securitatea națională, cu atât mai mult cu cât mediul regional de securitate este într-o dinamică continuă. SRI a informat consistent și timpuriu beneficiarii legali, potrivit competențelor prevăzute de lege, pe subiectele discutate în cadrul acestei ședințe și își reiterează determinarea de a continua să lucreze în interesul statului român și al cetățenilor săi, în strânsă legătură cu celelalte instituții abilitate pentru prezervarea securității naționale.”
Directorul SRI știe foarte bine ce vorbește și ne spune că a avertizat din timp toți factorii de decizie în stat, asta înseamnă: Președintele României, Primul ministru, miniștrii, dar și cei doi șefi ai Parlamentului de la Cameră și de la Senat. Problema securității naționale a României este de fapt în pixul și votul acestor aleși ai poporului, problema legislației deficitare în materie de securitate națională se poate rezolva numai în Parlamentul României. În lipsa altor instrumente specialiștii SRI fac avertizare timpurie pe tema războiului informațional, aici găsiți două documente de awareness din partea SRI, foarte utile în această perioadă pentru a vă proteja singuri de dezinformarea din rețelele sociale și nu numai.
Legat de decizia CCR și necesitatea unei noi legislații pe securitatea națională nu am văzut nicio reacție de la Președintele României, care fie vorba între noi e șeful militar al țării, principalul strateg. În timp ce îl vedem zilele acestea pe actorașul Zelenskiy printre luptătorii ucrainieni din prima linie a frontului, al nostru nici măcar pe frontul invizibil nu e prezent, pentru că nu mai are cu ce, SRI e într-un blocaj legal, e practic suspendat din activitate. Ca să-l parafrez pe fostul consilier prezidențial, Iulian Fota, care ne anunța cu mult timp în urmă sfârșitul vacanței (vezi Răzbunarea istoriei. România și sfârșitul vacanței), noi de fapt am dat SRI-ului vacanță tocmai când răboiul e în toi la granițele noastre. Ce vremuri trăim!
Dacă nu suntem în stare să refacem rapid legislația pe domeniul securității naționale, inclusiv capacitatea SRI de a investiga și documenta infracțiunile speciale suntem la mâna rușilor pe frontul invizibil. Nu ne putem aștepta ca DIICOT și polițiștii judiciariști să gestioneze competent cazuri de spionaj, diversiune, comunicare de informații false și celelalte infracțiuni speciale pentru că nu sunt specializați. Aceștia nu sunt în stare să domolească clanurile interlope de prin țară, decum să identifice și incrimineze agenții unor puteri străine care acționează în România.
„Noul Cod penal reglementează infracţiunea de comunicare de informaţii false într-o manieră asemănătoare C. pen. din 1968. Există un singur aspect diferenţial: acţiunea de a comunica sau de a răspândi ştirile, datele, informaţiile sau documentele capătă relevanţă penală numai sub condiţia ca făptuitorul să cunoască, la momentul comiterii, caracterul lor nereal. Rezultă deci că îndoiala asupra veridicităţii informaţiilor comunicate sau răspândite face să nu se întrunească elementele constitutive ale infracţiunii, producând acelaşi efect ca şi cauza de neimputabilitate a erorii. Situaţia derogă de la regula generală în materie (conform căreia eroarea nu se confundă cu îndoiala, aceasta din urmă presupunând că făptuitorul este conştient că nu îşi poate reprezenta în mod corect realitatea, caz în care ar trebui să nu acţioneze, iar dacă totuşi trece la executare – deşi are conştiinţa cunoaşterii nesigure a realităţii – va răspunde penal pentru fapta comisă, deoarece a acceptat producerea rezultatului socialmente periculos, acţionând aşadar cu intenţie indirectă). Cu alte cuvinte, va săvârşi infracţiunea pe care o analizăm numai subiectul care ştie caracterul fals al datelor, ştirilor, informaţiilor sau documentelor pe care le răspândeşte, nu însă şi persoana care are dubii asupra valorii de adevăr a acestora, chiar dacă, sub raport obiectiv, ele sunt nereale. Se transpune astfel în plan legislativ o mai veche orientare a doctrinei şi jurisprudenţei, care au statuat că legea penală nu sancţionează comunicarea sau răspândirea de date ori informaţii doar pentru simplul motiv că nu s-a confirmat veridicitatea lor, ci are în vedere datele sau informaţiile false, precum şi documentele falsificate, astfel că făptuitorul nu ar putea fi tras la răspundere penală pentru publicarea unor date, informaţii sau documente a căror autenticitate nu a avut posibilitatea să o cunoască” conform Monitorul Oficial, jurisprudenta.
Puterea exemplului vine din Republica Moldova unde Maia Sandu a închis site-ul sputnik.md, desigur că replica rușilor a fost ca imediat să se transfere pe un alt domeniu sputniknews.com, dar mesajul este unul hotărât și clar, Republica Moldova luptă cu propaganda rusă. Ordinul de închidere a fost dat de directorul Serviciului de Informații și Securitate, omolgul lui Eduard Hellvig din Republica Moldova.
Documentul SIS
În acest context găsesc relevant un pasaj din Dughin ideologul principal al lui Putin, care ne spune despre ruși următoarele (sper să înțelegeți că nu e de bine): “Atâta timp cât puterea se află în mâinile oligarhiei globale, noi nu trebuie să respectăm nicio lege, cu excepția legilor războiului și revoluției. Însăși oligarhia globală guvernează dincolo de orice principiu al legalității, provoacă conflicte și caută să le manipuleze. În aceste condiții avem de-a face cu niște hoți și maniaci, a căror nimicire este obligația oricărui om normal care nu și-a pierdut sentimentul demnității. Războiul este însăși patria noastră, este stihia noastră, este mediul nostru firesc, în care trebuie să învățăm că existăm în mod eficient și victorios.„(p. 522, Destin eurasianist, A. Dughin)
Cum se manifestă dezinformarea și care sunt principalele narative pentru România și Europa, vedem în inforgraficul de la antifake.ro, un site specializat, coordonat de Alina Bârgăoanu, prof.dr. SNSPA.
adi deseuri alcool alegeri amenzi bani europeni beclean Bistrita Bistrița colectare concurs control Crin Triandafil Theodorescu cuvant din dreptul inimii deseuri DIICOT droguri educatie elevi fonduri europene GLORIA Gloria 2018 BN handbal ilegal jandarmi monumente istorice nasaud Parlamentul European PNL PNRR Politia politie PressHub presshub.ro Primar Primaria program psd Radu Moldovan recomandate Romania saptamana.online supercom Turc Ioan; Ucraina urbanism
