Parlamentul European a adoptat pe 4 mai 2022 o propunere comună de rezoluție privind stadiul actual al cooperării UE-Moldova

             Parcursul european al Republicii Moldova poate reprezenta o garanție suplimentară de securitate, un garant al continuării reformelor în privința statului de drept și democratic, dar și al respectării drepturilor cetățenilor moldoveni, în pofida dificultăților și provocărilor la care vecinii noștri trebuie să facă față în prezent. Reamintim că Moldova și-a depus cererea de aderare la UE la 3 martie 2022, ceea ce atestă determinarea de lungă durată a autorităților moldovenești și a unei mari părți a populației de a promova integrarea europeană a Moldovei.

             Zilele trecute, Parlamentul European a adoptat o propunere de rezoluție comună privind cooperarea UE-Moldova. Proiectul este disponibil aici.

Propunerea de rezoluție a fost inițiată și semnată de mai mulți eurodeputați inclusiv din România. Astfel, Siegfried Mureşan, președintele Comisiei de cooperare UE-Moldova, Traian Băsescu, Vasile Blaga, Ioan Rareş Bogdan, Daniel Buda, Gheorghe Frank Falcă, Gheorghe Hava, Marian Jean Marinescu, Dan Ştefan Motreanu, Gheorghe Vlad Nistor, Eugen Tomac, în numele Grupului PPE. De asemenea, au semnat moțiunea Dragoş Tudorache, Dacian Cioloş, Nicolae Ştefănuţă, Ramona Strugariu, Vlad Gheorghe din cadrul Grupului Renew.

             Deși nu au semnat propunerea de rezoluție, deputații PSD sunt cei mai vocali în a da sfaturi UE, astfel europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD din Parlamentul European, solicită acordarea în regim de urgență a statului de țară candidată la UE pentru Republica Moldova, la pachet cu Ucraina. El chiar a subliniat că rezoluția ce va fi adoptată joi de Parlamentul European trebuie să cuprindă cererea de acordare Republicii Moldova a statutului de candidat la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

             Pe de altă parte România este destul de tăcută pe această temă și declarațiile liniștitoare ale Președintelui României, Klaus Johannis, privind situația din Transnistria, vin în contradicție cu percepția europeană cu privire la presiunile și riscurile de ordin economic, politic și militar la care trebuie să facă față în prezent Republica Moldova din partea Federației Ruse.

             Pentru exemplificare invocăm câteva din motivele stipulate în preambulul la propunerea de rezoluție comună și care relevă îngrijorarea parlamentarilor europeni față de o serie întreagă de probleme (vezi și Rezoluția Parlamentului European privind situația cooperării UE-Moldova (2022/2650(RSP)).

Republica Moldova a fost afectată în mod disproporționat de războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei, în principal din cauza sosirii a peste 450 000 de refugiați de la începutul invaziei – dintre care aproape 100 000 au rămas – care este cel mai mare număr per cap de locuitor al tuturor țărilor care au primit refugiați din Ucraina, dar și din cauza reducerii comerțului, precum și a creșterii prețurilor la energie și transport.

Totodată au existat îngrijorări cu privire la potențialele operațiuni sub pavilion fals în Moldova de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Mai mult, în ​​regiunea moldovenească Transnistria, Rusia menține cel puțin 1 500 de militari la sol, suplimentați cu încă 5 000 de soldați din așa-numitele forțe armate ale Transnistriei. Pe fond este menționat faptul că la 22 aprilie 2022, generalul-maior Rustam Minnekayev, comandantul adjunct al districtului militar central al Rusiei, a declarat că unul dintre obiectivele invaziei în curs de desfășurare a Ucrainei de către Rusia este crearea unui coridor terestre către regiunea transnistreană. Același general-maior Minnekayev a susținut, în mod fals, că în Transnistria au fost observate acte de oprimare a populației de limbă rusă, ceea ce este un semnal similar motivelor invocate în cazul Ucrainei.

Amintim că în ​​zilele de 25, 26 și 27 aprilie 2022 au avut loc o serie de incidente de securitate în regiunea transnistreană, inclusiv un atac cu grenadă asupra clădirii așa-numitului minister al securității de stat din Tiraspol, explozii care au deteriorat stâlpii radio în satul Maiac, și presupuse focuri de armă trase în jurul depozitului de muniții Cobasna. Depozitul Cobasna, situat în regiunea transnistreană la granița dintre Ucraina și Republica Moldova, conține aproximativ 22 000 de tone de muniție și echipament militar din epoca sovietică păzite de Grupul Operațional al Forțelor Ruse (OGRF). În ciuda angajamentelor asumate în 1999 și din nou în 2021, Federația Rusă nu a reușit să asigure distrugerea completă a acestor arme, fapt pentru care persistă îngrijorările cu privire la faptul că aceste echipamente ar putea fi utilizate în conflicte armate fie în calitate operațională, fie pentru a exercita presiuni asupra autorităților moldovenești și ucrainene.

În domeniul economic Rusia și-a folosit exporturile de gaze către Moldova ca instrument pentru promovarea intereselor economice și geopolitice ale Kremlinului în țară, cel mai recent prin crearea artificială a unei crize a aprovizionării cu gaze în ultima parte a anului 2021. Principala aprovizionare cu energie electrică a Moldovei provine din regiunea transnistreană de la o centrală deținută de compania rusă Inter RAO ceea ce o face vulnerabilă și în acest sector strategic.

Ce conține rezoluția comună?

Parlamentarii europeni prin propunerea de rezoluție comună stabilesc o serie de domenii în care Republica Moldova ar trebui să primească asistență din partea UE, rezoluția conține mai multe declarații în sprijinul Moldovei și solicitări sau recomandări pentru Comisie, Consiliul European și alte instituții europene astfel încât să faciliteze parcursul european al Moldovei și să ofere garanții suplimentare de securitate.

Principalele elemente de interes solicitate prin această rezoluție sunt:

  • Sprijinul și asistența asistență umanitară, de securitate și socio-economică: cu cât durează mai mult războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei, cu atât Republica Moldova va avea nevoie de mai multă asistență umanitară, de securitate și socio-economică.  Parlamentul European și Consiliu a au aprobat recent acordarea asistenței macrofinanciare (AMF) printr-un ajutor de 150 de milioane EUR pentru Republica Moldova pentru a acoperi părți din nevoile sale de finanțare externă. Inițiatorii rezoluției solicită Comisiei, în consecință, să sporească în continuare asistența financiară și tehnică pentru Moldova, inclusiv printr-o nouă propunere de AMF și subliniază că o nouă propunere de AMF este esențială, întrucât pachetul recent adoptat a fost elaborat de Comisie înainte de conflictul din Ucraina. Se insistă asupra faptului că o nouă propunere de MAE ar trebui să fie compusă în principal din granturi, mai degrabă decât din împrumuturi, pentru a stabiliza situația socio-economică a Moldovei și a întări reziliența generală a țării. De asemenea, subliniază că Planul de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de până la 600 de milioane EUR, este esențial pentru redresarea acesteia.
  • Sprijinul umanitar: invită Comisia să continue să ofere sprijin umanitar prin Mecanismul UE de protecție civilă, activat la 25 februarie 2022, sprijin pentru gestionarea frontierelor prin Frontex și EUBAM relocată și sprijin pentru transferul de persoane către statele membre ale UE, în contextul Platformei de Solidaritate.
  • Sprijin pentru aderare: salută depunerea de către Moldova a cererii sale de aderare la UE la 3 martie 2022 și invită instituțiile UE să acorde Republicii Moldova statutul de candidat la UE, în conformitate cu articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe baza meritului, și, între timp, să continue să lucreze pentru integrarea acesteia în UE, piața unică și consolidarea cooperării sectoriale, invită Comisia să își finalizeze rapid evaluarea și să ofere Republicii Moldova asistența sa deplină în timpul acestui proces. Totodată solicită ca la reuniunea Consiliului European din iunie să fie transmis un semnal politic clar și ferm cu privire la calea europeană a Republicii Moldova.
  • Sprijin în domeniul securitar: Rezoluția subliniază că este inacceptabil faptul că Rusia și-a armat aprovizionarea cu gaz pentru a exercita presiuni politice asupra Republicii Moldova pentru a influența traiectoria politică și orientarea geopolitică a țării, în special după alegerile prezidențiale din 2020 și alegerile parlamentare din 2021. Invită Comisia și statele membre să sprijine Republica Moldova în asigurarea independenței energetice, a conectivității, a diversificării și a eficienței, precum și în accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie; invită autoritățile moldovenești să mențină angajamentele țării în calitate de membru al Comunității Energiei în implementarea celui de-al treilea pachet energetic al UE, în special separarea transportului și distribuției de gaze și electricitate. Își exprimă profundă îngrijorare cu privire la evoluțiile recente de pe teritoriul regiunii transnistrene și le condamnă ca fiind acte periculoase de provocare întreprinse într-o situație de securitate extrem de volatilă. Solicită calm pentru a păstra securitatea și bunăstarea oamenilor care locuiesc de ambele maluri ale râului Nistru și în țările învecinate. Salută, în acest sens, reacția calmă și reținută a autorităților de la Chișinău, care contribuie la promovarea unui mediu propice unei reglementări pașnice și de durată a conflictului. Își reiterează sprijinul ferm și neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute internațional. Îndeamnă Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre să asiste Moldova cu securitatea cibernetică și comunicațiile strategice pentru a-și îmbunătăți rezistența la posibilele atacuri rusești și să sprijine activitatea jurnaliştilor și a organizaţiilor societății civile care încearcă să contracareze dezinformarea, respectiv solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri suplimentare împotriva ingerinței străine și a dezinformării și să sprijine Moldova în acest sens.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%