FOTO-REPORTAJ: Rămășițe, Restituiri, Ruine – Castelul Teleki din Comlod, județul Bistrița-Năsăud, va fi restaurat prin PNRR  

              Comlodul este un sat din comuna Milaș, județul Bistrița-Năsăud, situat la limita către județul Mureș, într-o zonă de dealuri ardelene domoale cum găsim des în podișul Transilvaniei. Locul, satul și oamenii sunt parcă uitați în timpuri demult apuse, praful drumului pietruit este ridicat rar de câte o mașină care trece prin zonă. De la Comlod nu ai unde să mergi mai departe, e un capăt de drum, dar unul plin de istorie și monumente. Am fost acolo cu prietenul Foto Marco Gered Zsolt să facem un foto-reportaj despre castel, oameni și locuri.

     Într-o zi toridă de iulie înarmați cu multă curiozitate și nerăbdare am intrat în Comlodul din zilele noastre care pare pustiu la prima vedere. Nu e așa însă. La marginea satului pe un deal se află unul dintre cele mai frumoase castele nobiliare maghiare din zona noastră, dar și unicat în Transilvania conform unor surse. Castelul se numește Teleki după ultima familie nobiliară care l-a avut în posesie, Teleki, dar dacă mergem în istorie mai mult, vedem că de fapt familia Wesseleny l-a construit. Istoria familiei Wesseleny este una foarte veche și din păcate prea puțin studiată la noi. Istoricii maghiari încă mai dezbat dacă nobilii Wesseleny proveneau dintr-o ramură cehă sau una maghiară. Clădirea a servit ca loc de vacanță și de retragere, fiind folosit în perioadele când nobilii veneau acolo la vânătoare sau pentru petreceri, un fel de casă de vacanță. Clădirea impozantă, în raport cu tot ce are Comlodul construit, este amplasată pe un deal, are intrarea principală orientată spre grădină și o alta vitrată spre stradă. Partea dinspre stradă este sprijinită pe bolți și reprezintă o terasă mare de vară care cel mai probabil era foarte frumos amenajată în vremurile ei bune.

     Pe frontonul zidului de la intrarea principală dinspre grădină se mai găsesc încă sculpturile care reprezintă blazoanele celor două familii Wesseleny și Daniel (Vârghiș). Castelul de la Comlod a fost construit în 1756, după cum atestă inscripția de pe fațada clădirii, de către István Wesselenyi de Hadad (in română Hodod – unde se află o altă reședință a familiei) care în 1742 se căsătorește cu Polixenia Daniel la Vargyas (in română Vârghiș). Blazoanele din piatră ale celor două familii care domină şi acum faţada principală a clădirii reprezintă: o coroană – simbol al alianţei familiilor – se vede sirena cu un trandafir în mână, blazon al familiei Wesselenyi, şi lebăda cu gâtul străpuns de o săgeată, blazonul familiei Daniel. Cele două blazoane au fost adăugate la 30 de ani după construcţia clădirii şi au fost executate în piatră de celebrul sculptor clujean Anton Schuchbauer. Încă se mai pot citi inscripțiile în piatră care descriu pe scurt cine sunt ctitorii castelului.

     Istoricul Bíró József este de părere că acest castel este unul dintre cele mai frumoase castele din Transilvania, construit în stil baroc, care s-a realizat sub influența castelului de la Bonțida.

     Totuși, clădirea în sine este o construcţie reprezentativă pentru barocul transilvănean care are ca specificitate o puternică tentă rurală. Castelul are un singur volum masiv şi compact, cu un acoperiş tipic baroc, înalt şi în două pante. Subsolul conacului, acoperit cu bolţi de factură renascentistă, sugerează existenţa unei etape de construcţie datând din secolul XVII. Parterul este baroc, cu bolti la interior, arce în leagăn la partea superioară a golurilor şi două ferestre de formă ovoidală pe faţada principală. Portalul din piatră sculptată de la intrare este şi el tratat în manieră barocă, cu forme curbe şi motive specifice (cochilia de scoică).

     Întreaga clădire este marcată cumva de asimetria compoziţiei, întrucât o latură a clădirii este puternic vitrată, răspunzând cerinţelor unei funcţiuni reprezentative (de exemplu, salonul, sau sala de bal, veranda), în timp ce latura opusă corespunzătoare beneficiază de un număr redus de goluri, adăpostind funcţiuni anexe locuirii (cămări, toalete, etc).

     Castelul era înconjurat de o grădină amenajată cu numeroase alei străjuite de carpeni, din care nu a mai rămas aproape nimic, vegetația crescută abundent a invadat inclusiv terasa și clădirea în sine. Relevant este faptul că faţada dinspre grădină a fost tratată ca faţadă principală, ceea ce marchează importanţa din trecut a grădinii, ca element privilegiat al ansamblului. Doar un cal se mai bucură acum de umbra brazilor din curte.

     În secolul al XIX-lea, domeniul ajunge prin căsătorie în posesia familiei Teleki și astfel cumva pe nedrept, familia Wesseleny dispare din titulatura domeniului, pentru că linia nobiliară nu a mai avut moștenitori bărbați. După naționalizare în 1951 Castelul a servit diferitelor funcțiuni ale vremii, inclusiv sediu C.A.P., iar din 1989 intră în administraţia Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. În 30 de ani de la Revoluție, Consiliul Județean nu a făcut nimic cu clădirea fiind abandonată și vandalizată, ajungând în prezent în stare de precolaps și colaps.

     În anul 2021 a început o nouă poveste sperăm cu final fericit pentru că s-a finalizat Proiectul privind “Punerea în siguranță a castelului Teleki Comlod, județul Bistrița-Năsăud” realizat cu sursă de finanţare din bugetul județului și o valoare totală a obiectivului de 461,985.05 lei cu TVA inclus, prin care s-a realizat o suprastructură din lemn acoperită cu tablă astfel încât clădirea să nu mai fie afectată de intemperii.

     Perspectiva restaurării și punerii în valoare a acestui monument istoric de clasă A, cod LMI BN-II-m-A-01631, datat din 1756, va aduce o nouă perlă în cadrul rutelor turistice care traversează județul. Prin multiplicarea acestor proiecte de reabilitare și de punere în valoare a patrimoniului istoric, așa cum se întâmplă și la Posmuș, se conturează oportunități de valorificare turistică a acestor monumente istorice, dar și de refuncționalizare pentru realizarea de activități culturale.

     Consiliul Județean Bistrița-Năsăud are în derulare Proiectul privind ”Reabilitarea Castelului Teleki Comlod”, finanţat prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014 — 2020, destinat pregătirii proiectelor de infrastructură în diferite domenii. Valoarea totală a obiectivului: 724.770,00 lei din care valoarea solicitată prin POAT 2014-2020 este de 710.274,60 lei, iar cofinanțarea solicitantului în sumă de 14.495,00 lei (3.000,00 euro); contribuția Județului Bistrița-Năsăud: 14.495,00 lei. Astfel, prin acest proiect se dorește pregătirea, din punct de vedere tehnic, a proiectelor ce urmează a fi depuse perioada 2021-2027 pentru ca,  la momentul lansării apelurilor de finanțare, acestea să poată fi depuse în cel mai scurt timp posibil.

     În acest sens, Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a transmis către Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest fișa proiectului „Reabilitarea Castelului Teleki Comlod” și au fost depuse toate documentele necesare întocmirii unei cereri de finanțare. A fost demarată întocmirea documentelor necesare inițierii procedurii de achiziție a documentației DALI și PT.

     În cursul anului 2021 a fost încheiat Contractul de servicii de întocmire documentație tehnică DALI + PT cu S.C. K&K Studio de proiectare S.R.L., și a fost depusă o fișă de proiect pentru obținerea finanțării lucrărilor prin PNRR.

Oameni și locuri – satul Comlod

     Comuna Milaş, în administraţia căreia se află satul Comlod, se găseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud, la 22 de kilometri vest de Reghin, pe DJ 173. Pentru a ajunge la Comlod dinspre Bistrița se face la dreapta după Teaca și se ține drumul de Ocnița, un drum de piatră afalt în reabilitare, care urmează să fie asfaltat. Dacă veniți dinspre Reghin e nevoie ca din Milaş să mai mergi pe un drum neasfaltat câţiva kilometri.

     În acest sat mic şi izolat până la începutul secolului XX au avut o reşedinţă membrii a două familii transilvănene influente: Wesselényi şi Teleki.

     Pentru că satul Comlod nu e unul pustiu am aflat de la tanti Roza câte ceva despre sat și cum trăiesc oamenii de aici. Comunitatea reformată este încă una destul de unită și bine reprezentată, prin circa 20 de familii. Oamenii din sat practică agricultura și creșterea animalelor mai mult pentru propria subzistență. Viața la Comlod nu e diferită de oricare sat din Transilvania unde oamenii gospodari au ce pune pe masă. Tanti Rozalia Polgar are cuptor de pâine pe care îl și folosește, mai are pe undeva războiul de țesut și ne-a arătat cu sfială o parte din lucrurile țesute sau cusute de mâinile ei.

     Am ținut să vă prezentăm și acești oameni simpli pentru că ei dau suflet localității, tanti Roza ne-a primit în casă, ne-a dat o cană rece de apă, am ciugulit niște zmeură în timp ce vorbeam și ne-am simțit ca la bunica acasă. Pe drum am găsit ospitalitate și bucuria de a primi oameni necunoscuți ca noi.

Pe drum și pe lângă drum

Ce mai are Comlodul intresant?

     Satul este amintit în documentele vremii încă de prin anii 1315 – 1322 sub numele de Comloș. În primul rând, numele satului vine din maghiară Komlo care înseamnă Hamei. De-a lungul secolelor a avut mai multe variante, respectiv Komolod, Komlod, Komloș, iar în limba germană Komeloden, și chiar Hopfengarten cu înțelesul de „grădină cu hamei”. La Comlod au fost descoperiri arheologice care pun în evidență locuiri încă din vremea celților, fiind identificate în locul numit de localnici Dealul Viilor sau în Groapa Viilor necropole, vase, arme care dovedesc acest lucru.

     Un alt obiectiv de vizitat este Biserica Reformată, construită în secolul XIV-lea în stil gotic, biserica reformată este încă destul de bine conservată (cod LMI BN-II-m-A-01635). Inedit, în legătură cu acest loc este faptul că tocmai aici a fost îngropat în luna aprilie a anului 1590 un înalt comandant militar de origine croată, Cosma Horvath Petricevic. Acest mare comandant militar și-a luat titulatura nobiliară „de Comlod” după ce regele Ștefan Bathory l-a înzestrat cu mai multe moșii, inclusiv cu acest sat, și care, de-a lungul carierei militare, a fost un iscusit conducător, administrator și șef de garnizoană al Castelului din Brâncovenești (1564-1567), al Cetății Alba-Iulia (1573-1575) și al Cetății Făgăraș (1576-1588). Cum a ajuns acest mare comandant de oști să își găsească liniștea somnului veșnic tocmai aici? Am găsit informații despre această temă interesantă de studiat și recomand pentru cei care vor să afle mai multe studiul “Un comandant de origine croată- Cosma Horvath Petricevic”, publicat de prof. dr. Dragoș Lucian Țigău.

sursa foto: patrimoniubn.ro

     Încă un punct de atracție la Comlod este Biserica ortodoxă din lemn cu hramul Sf. Ioan Botezătorul (cod LMI BN-II-m-B-01634), strămutată undeva pe deal, din cauza alunecărilor de teren. Nici bisericuța de lemn nu se află într-o stare prea bună și ar necesita lucrări de restaurare.

sursa foto: wikipedia

     Școala maghiară din Comlod este la fel un monument istoric și de clasă B (BN-II-m-B-01633), clădirea arată bine, a fost reabilitată recent și în prezent acolo funcționează căminul cultural din localitate.

sursa foto: patrimoniubn.ro

     Pe ulițele Comlodului regăsim și multe case vechi cu arhitectură vernaculară, una dintre ele fiind chiar declarată monument istoric (cod LMI BN-II-m-B-01632), respectiv o casă albastră, cu târnaț, șură și grădină, datată secolul XX. Ansamblul rural Comlod este declarat sit protejat tocmai pentru frumusețea caselor tradiționale dar și mixului de culturi (români și maghiari) foarte vizibil pe ulițele satului.

Fotografiile sunt realizate de Foto Marco Gered Zsolt.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%