Analiză: Topul administrației orașelor din județul Bistrița-Năsăud în funcție de indicatorii de eficiență și performanță

Administrațiile locale din județul Bistrița-Năsăud se laudă în general cu lucrările de investiții, cu proiectele pe fonduri europene și cu dezvoltarea comunității pe care o administrează fără să existe niciun fel de analize sau comparații bazate pe indicatori financiari și statistici. Pentru că am considerat important să vedem care este eficiența administrației orașelor din județ am realizat o analiză a datelor raportate de aceste administraţii la Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice (datele utilizate sunt din 2021).

Topul administrațiilor în funcție de bugetul total:

Municipiul Bistrița are cel mai mare buget și este aproape ca nivel de buget cu Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, veți vedea pe următoarele grafice și unde se duc banii din Primăria Bistrița. De asemenea, orașul Sângeorz-Băi are un buget similar cu Becleanul însă ca nivel al investițiilor și proiectelor pe care le derulează cele două administrații, de departe Becleanul se detașează în câștigător. Orașul Beclean s-a transformat și reinventat în ultimii 10 ani, devenind din satul cu industrie comunistă un oraș stațiune cu mult turism, totul în baza unor proiecte pe fonduri europene bine gândite, în timp ce orașul stațiune Sângeorz -Băi care avea tradiție în turism nu a știut să revitalizeze acest sector. Nivelul de dezvoltare al orașelor din județ se poate percepe foarte ușor fiind evidente decalajele dintre ele și rămânerea în urmă a orașelor Năsăud și Sângeorz-Băi, deși se laudă cu multe proiecte pe fonduri europene. Costurile cu personalul în cele două primării sunt cele mai mari din județ. La Sângeorz Băi, cel puțin, șantierele stagnează, lucrările la pistele de biciclete, parc, izvoare sunt începute și nefinalizate. La Năsăud s-au montat niște becuri prin copaci și cu asta se laudă primarul pe Facebook. Bistrița este puternic angajată în implementarea unor proiecte ample de reabilitare a infrastructurii pe care însă le gestionează destul de prost, generând blocaje în trafic și nemulțumiri în rândul populației, care reclamă lipsa de coordonare a șantierelor dar și timpii morți în care nu se lucrează.

Hai să vedem și să analizăm cifrele.

Cheltuielile cu personalul, cornul abundenței

Analiza cheltuielilor cu personalul din total bugete de cheltuieli ne relevă alte lucruri interesante, respectiv topul este condus de Primăria Bistrița care are cel mai mare buget pentru personal din județ și depășește bine de tot inclusiv Consiliul Județean Bistrița-Năsăud la acest capitol. Deși, noua administrație a Bistriței a promis reforme pe acest capitol încă nu s-a subțiat aparatul birocratic al Primăriei Bistrița. Surprizele continuă în sensul că Becleanul, care este considerată cea mai eficientă administrație din județ, are și cele mai puține cheltuieli cu personalul, iar în topul orașelor, exceptând Bistrița, se află Sângeorz-Băi la capitolul cheltuieli cu resursa umană. Practic, cea mai eficientă administrație lucrează cu cei mai puțini angajați, în timp ce cele mai puțin eficiente ca rezultate au cele mai mari cheltuieli cu angajații.

Ponderea cheltuielilor cu personalul în total buget

Toate administrațiile analizate se mențin până în pragul de 20% din totalul bugetului cu cheltuielile de personal, este relevant faptul că Primăria Bistrița se apropie vertiginos de acest prag, aspect important în contextul în care încă sunt posturi vacante la primărie și se organizează tot timpul concursuri ceea ce va duce inevitabil la creșterea acestor costuri. În mediul privat se știe că menținerea unui echilibru între costul cu forța de muncă și veniturile obținute asigură încadrarea în parametri de eficiență economică. În zona administrației însă acest criteriu este foarte puțin utilizat, deși costurile cu forța de muncă sunt în prezent împovărătoare. Chiar dacă administrațiile nu fac profit, ele trebuie să-și mențină costurile de funcționare în limite care să asigure o alocare eficientă a resursei financiare, lucru care ține și de responsabilitatea cheltuirii banilor publice care se colectează prin taxele plătite de cetățeni și firme. Și orașul Năsăud se apropie de pragul de 20% cu cheltuielile cu personalul și ca pondere din total buget depășește la acest capitol orașul Sângeorz Băi.

Venituri proprii

Încasările din venituri proprii relevă că Bistrița are cele mai mari venituri din județ cu aproape 35.440.126 de euro, pe locul doi, cu un decalaj consistent însă, fiind Becleanul, urmat de Năsăud și pe ultimul loc este Sângeorz Băi, la distanță mare față de celelalte două orașe. Acest indicator trebuie privit și din perspectiva eficienței, astfel Becleanul cu niște venituri proprii infinit mai mici a devenit încet mai cunoscut ca atracție turistică decât celelalte orașe din județ, grație proiectelor de la Băile Figa. Surprinzător orașul Năsăud are aproape veniturile Becleanului, diferența fiind de numai 2 milioane de lei între cele două orașe similare și ca dimensiuni, însă toată lumea știe că eficiența cheltuirii banilor publici este esențială în atingerea obiectivelor de dezvoltare a localităților și acest lucru este evident în cazul Becleanului care stă mult mai bine.

Veniturile din fonduri UE aferente exercițiului financiar 2014-2020, încasate în anul 2021

Capitolul absorbției de fonduri europene este totdeauna un indicator de eficiență al administrațiilor locale, aici topul pentru veniturile încasate în anul 2021 din sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţării aferente cadrului financiar 2014-2020 relevă foarte interesant că orașul Sângeorz Băi a depășit restul orașelor, inclusiv pe Bistrița. De asemenea, Bistrița este depășită la acest capitol și de Beclean, iar orașul Năsăud este deficitar la acest capitol fiind pe ultimul loc. Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a încasat 24 de milioane de euro în anul 2021 din prefinanțări și plăți la proiectele europene sau alți donatori. Toți acești bani au intrat în dezvoltarea județului, majoritar în investițiile de infrastructură.

Aici sunt banii dumneavoastră
În graficul de mai jos analizăm și prezentăm repartiția cheltuielilor publice pe domenii fiind interesant de observat că Primăria Bistrița alocă un buget mai mare pentru personalul propriu față de alocările pentru toate celelalte domenii: învățământ, asistență socială, locuințe servicii și dezvoltare socială, cultură, sănătate, servicii publice, protecția mediului etc.

Tot la capitolul cheltuieli am extras separat datele pentru bunuri și servicii un capitol unde frecvent se fac cheltuieli nejustificate și se cheltuie ultimii bani rămași pe sfârșit de an pe tot felul de agrafe, pixuri, agende și alte prostii, sau se fac achiziții de lux. În graficul de mai jos vedeți că Primăria Bistrița cheltuie cel mai mare buget pe bunuri și servicii, mult mai mare chiar decât al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. De asemenea, Becleanul este iar cea mai economicoasă primărie, pentru că alocă cel mai mic buget la acest capitol. Năsăudul iese în evidență fiind pe locul doi deși este un oraș mic, iar Sângeorz Băi are cheltuielile cu bunuri și servicii puțin peste Beclean. Raportat la rezultate se știe că Becleanul are cele mai bune rezultate dintre orașele județului. Municipiul Bistrița se remarcă cum spuneam pentru că are mână largă la astfel de cheltuieli care nu aduc dezvoltare și nici nu cresc eficiența administrației. Peste 10 milioane de euro din bugetul Primărie Bistrița se duc pe bunuri și servicii, aici intră toate televizoarele, aparatele de aer condiționat, scaunele ergonomice și laptopurile funcționarilor de lux din primărie.

Cât îl costă pe fiecare locuitor funcționărimea din aparatul birocratic al orașelor

Dacă vorbim de eficiență, de venituri și cheltuieli, dar și despre costuri trebuie să ne raportăm și la populația pe care aceste administrații o deservesc. Astfel, raportat la populație cele mai mari costuri cu personalul din primărie sunt la Sângeorz-Băi unde costul per cap de locuitor este dublu față de orașul Beclean și aproape dublu față de Bistrița. Cea mai scumpă funcționărime este așadar la Sângeorz-Băi, atunci când raportăm cheltuielile de personal la populația orașului. Pe locul doi în acest clasament este Năsăud cu 778 de lei per cap de locuitor, iar pe trei vine Bistrița cu 694 de lei pe cap de locuitor. Becleanul stă cel mai bine și la acest capitol cu doar 612 lei /cap de locuitor.

Concluzii: Orașul Beclean are cea mai eficientă administrație raportat la toți indicatorii analizați, Bistrița excelează la cheltuielile cu personalul și cu bunurile și serviciile în detrimentul altor domenii mult mai importante. De exemplu sumele alocate pentru sănătate de Primăria Bistrița sunt infime. Becleanul în schimb și Năsăudul au în subordine spitale pe care se străduie să le susțină, pe când Bistrița nu alocă bani suficienți pentru sănătate. Spre exemplu orașul Beclean alocă mai mulți bani pentru sănătate decât municpiul Bistrița, iar ca buget total și venituri nu se pot compara. Bistrița aruncă pe bunuri și servicii suma colosală de 10 milioane de euro, în timp ce la sănătate a dat circa 750 de mii de euro. Cel puțin în anul 2021, la capitolul venituri din fonduri europene Bistrița a fost surclasată și de Beclean și de Sângeorz-Băi care conduce acest top, dar trebuie avut în vedere că acest indicator este influențat de stadiul proiectelor implementate. Sângeorz-Băi are cea mai scumpă administrație din județ raportat la cheltuielile cu personalul în funcție de populația deservită. Totuși are și câteva poziții unde performează, unul fiind fondurile europene absorbite, unde vine tare din urmă și depășește Becleanul. Năsăudul rămâne codașa administrațiilor urbane din județ, cu costuri ridicate cu personalul și fonduri europene absorbite în cel mai mic cuantum dintre orașele analizate. Năsăudenii plătesc mai mult pentru funcționarii din primărie raportat la numărul populației deservite, față de Beclean sau de Bistrița.


NOTĂ: Așadar vedem că dacă facem o analiză serioasă, pe date statistice oficiale și nu ne luăm după postările pe Facebook ale primarilor sau postacilor angajați de ei, topul eficienței administrative stă destul de diferit față de percepția pe care vrea să o inducă o administrație sau alta, un partid politic sau altul. Chiar și proiectele cu fonduri europene până când nu se încasează efectiv banii și nu se fac lucrările sunt doar niște povești frumose pe hârtie (multă hârtie).

Textul, graficele și evaluările îmi aparțin, precizez că sunt de profesie analist de informații, pentru eventualii contestatari de serviciu. Datele prelucrate sunt oficiale, se referă la anul 2021 și au fost comunicate chiar de primării la Ministerul Dezvoltării şi Lucrărilor Publice.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%