Presiuni financiare, incertitudine și lipsa dialogului: realitatea din comunele mici
Administrațiile locale din comunele mici se confruntă cu o serie de dificultăți structurale, de la bugete limitate și personal insuficient până la incertitudini legate de finanțarea proiectelor. Situația este resimțită acut și în localitățile Parva și Măgura Ilvei, unde primarii atrag atenția asupra provocărilor care afectează dezvoltarea comunităților.
Primarul comunei Măgura Ilvei, Valer Avram, a subliniat că întâlnirile la nivel central nu oferă întotdeauna soluții concrete pentru administrațiile locale. Acesta a descris o experiență recentă cu premierul Ilie Bolojan, ca fiind dezamăgitoare:
„Un gust amar, să spun așa. Ideile au fost puse pe hârtie… dar nu a fost un dialog, a fost un monolog. Noi am vrut să vedem ce conține pachetul de administrație și ce ne așteaptă, dar din păcate nu s-a discutat nimic.”
Lipsa unei comunicări clare cu autoritățile centrale creează nesiguranță în teritoriu, mai ales în contextul unor posibile modificări fiscale sau al reducerii fondurilor pentru comunități.
În plus, la momentul în care se aștepta un dialog cu premierul Ilie Bolojan, acesta din urmă s-a ridicat supărat de solicitările primarilor pentru explicații punctuale și a plecat de la întâlnirea organizată de Asociația Comunelor din România.
Bugete mici și proiecte blocate: riscurile pentru dezvoltare
În comuna Parva, primarul Ioan Strugari vorbește despre o perioadă marcată de incertitudine, în special în ceea ce privește continuarea proiectelor finanțate prin programe naționale.
„Anul 2026 va fi un an care va fi închis de incertitudinea funcționării proiectelor pe Anghel Saligny”, a explicat edilul. El a atras atenția că nu doar comunitatea este afectată, ci și mediul economic: „În spatele contractelor sunt companii care au sute de familii. Dacă nu mai au proiecte, oamenii ăștia vor rămâne fără locuri de muncă. Muncitorii vor pleca iar în străinătate la muncă și odată ajunși acolo nu vor mai reveni în țară.”
Chiar dacă administrația locală încearcă să rămână optimistă, presiunea financiară și lipsa predictibilității pot încetini investițiile în infrastructură și servicii publice.
Primarul din Măgura Ilvei, Valer Avram, a insistat asupra presiunii tot mai mari pe bugetele comunelor mici din cauza cheltuielilor obligatorii pe care administrațiile locale trebuie să le suporte, în special cele legate de asistenții personali ai persoanelor cu handicap.
El a explicat că această categorie de costuri a crescut constant în ultimii ani și ajunge să consume o parte importantă din fondurile disponibile pentru funcționarea primăriei. În opinia sa, problema nu este neapărat existența acestor plăți, ci faptul că ele sunt impuse la nivel local fără a fi acoperite integral de la bugetul central.
Valer Avram a sugerat că, în timp, numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, iar primăriile sunt puse în situația de a acoperi salarii și indemnizații din resurse proprii, ceea ce limitează capacitatea de a investi în dezvoltare sau în alte servicii pentru comunitate.
Pe lângă aceste costuri sociale, edilul a atras atenția și asupra cheltuielilor tot mai mari cu transportul elevilor și întreținerea microbuzelor școlare, pe care le consideră un alt exemplu de responsabilități transferate către administrațiile locale fără o finanțare corespunzătoare.
El a explicat că descentralizarea unor astfel de servicii a adus sarcini suplimentare pentru bugetele comunelor, care trebuie să acopere combustibilul, mentenanța și alte cheltuieli curente. În acest context, Avram a criticat tendința autorităților centrale de a muta anumite obligații către primării, fără să ofere și resursele necesare pentru susținerea lor, ceea ce duce la blocaje financiare și la o permanentă luptă pentru echilibrarea cheltuielilor de funcționare.
Personal puțin și responsabilități mari în Măgura Ilvei
O altă problemă frecvent întâlnită în comunele mici este lipsa personalului. La Măgura Ilvei, administrația funcționează cu un număr redus de angajați, ceea ce face dificilă gestionarea tuturor proiectelor și activităților.
„Am un număr limitat, undeva la 18 persoane, numărul maxim. În momentul de față sunt ocupate 12 posturi… suficient cât să ne desfășurăm activitatea în condiții optime”, a explicat primarul Valer Avram.
Cu toate acestea, el consideră că standardele impuse la nivel central nu reflectă realitatea din teren: „Ni se spune că suntem sub media europeană la impozite, dar nu se vorbește niciodată despre salarii. Nu ne putem raporta la Uniunea Europeană atâta timp cât nu discutăm și despre veniturile reale.”
Diferențe majore între orașe și comune
Edilii din mediul rural spun că una dintre cele mai mari provocări rămâne discrepanța dintre finanțarea orașelor și cea a comunelor. Deși nivelul serviciilor publice este adesea similar, resursele sunt distribuite diferit.
Valer Avram a remarcat că localitățile urbane sunt avantajate în mod constant: „Este o discrepanță mare între un oraș și o comună. Orașul e avantajat mult mai mult, chiar dacă utilitățile și activitățile culturale sunt la același nivel.”
Orașele cu 10 mii de locuitori nu sunt mult diferite față de o comună cu 8 mii de cetățeni, dar beneficiază de mult mai multe fonduri, lucru care pune presiune pe comune să devină orașe, ceea ce presupune efecte în lanț asupra dezvoltării satului românesc. Dispariția satelor va duce iremediabil la afectarea esenței noastre ca nație. Urbanizarea nu este privită cu ochi buni de primarii de comune.
Această diferență urban/rural se reflectă în investiții mai lente și în dificultăți în modernizarea satelor, dar cu păstrarea identității lor.
Optimism prudent la Parva, în ciuda dificultăților
În ciuda obstacolelor, primarul Ioan Strugari spune că administrația locală încearcă să rămână motivată și să continue proiectele în derulare.
„Suntem motivați să mergem mai departe și dacă ne împiedicăm de un ciot, nu vedem victoria. Lucrurile merg bine, oamenii sunt mulțumiți și mergem împreună mai departe”, a declarat acesta.
Edilul consideră că solidaritatea comunității este cheia pentru depășirea perioadelor dificile, chiar dacă ritmul investițiilor poate fi afectat de incertitudini.
Primarul comunei Parva, Ioan Strugari, a explicat că administrația locală funcționează cu o schemă de personal foarte restrânsă, iar activitatea se bazează pe un număr mic de oameni care trebuie să acopere toate responsabilitățile. Acesta a precizat că, în momentul de față, lucrează efectiv cu șase persoane la birouri, la care se adaugă el și viceprimarul, deși aceștia nu sunt funcționari publici în sensul clasic. Pe lângă personalul administrativ, primăria mai are doar doi muncitori care se ocupă de activitățile gospodărești din localitate. Practic, întreaga funcționare a instituției și gestionarea proiectelor se sprijină pe o echipă redusă, ceea ce presupune un volum mare de muncă pentru fiecare angajat.
Strugari spune că este greu de apreciat dacă personalul este suficient sau nu, pentru că ar trebui făcută o comparație cu alte comune de dimensiuni similare. Totuși, din descrierea sa reiese că administrația din Parva funcționează la limită, cu o structură minimală, în care fiecare om are mai multe responsabilități. Chiar și în aceste condiții, primăria încearcă să ducă mai departe proiectele și activitatea curentă, bazându-se pe implicarea directă a echipei mici pe care o are la dispoziție și pe faptul că primarul și viceprimarul se implică activ în munca de zi cu zi.
Concluzie: comunele mici între responsabilitate și lipsa resurselor
Situația din Parva și Măgura Ilvei reflectă realitatea multor administrații locale din mediul rural: responsabilități tot mai mari, dar resurse limitate și o predictibilitate scăzută a finanțărilor.
Primarii atrag atenția că fără un dialog real cu autoritățile centrale, fără o distribuire mai echitabilă a fondurilor și fără stabilitate în programele de investiții, dezvoltarea comunităților mici va rămâne vulnerabilă. Totuși, optimismul și implicarea locală continuă să fie motoarele principale ale progresului în aceste localități.
Vedeți aici toată emisiunea ContextuaL în care am discutat multe alte aspecte cu cei doi primari:
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
