Organizațiile civice avertizează că L233/2026 poate transforma transparența într-un instrument de control al societății civile. Senatul a adoptat proiectul, iar Camera Deputaților va avea ultimul cuvânt.

Peste 430 de organizații ale societății civile au transmis o scrisoare deschisă Parlamentului României prin care cer respingerea proiectului de lege L233/2026, inițiativă care modifică OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile. Documentul, publicat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, atrage atenția că obligația de publicare a identității donatorilor, dublată de sancțiunea suspendării activității, riscă să afecteze libertatea de asociere și funcționarea organizațiilor neguvernamentale.

Ce prevede proiectul

Potrivit formei adoptate în Senat, asociațiile, fundațiile și federațiile ar urma să depună anual la structurile teritoriale ale ANAF o declarație privind veniturile și sursele de finanțare din anul anterior. Pentru persoanele fizice, identificarea finanțatorilor ar fi obligatorie pentru sume mai mari de 5.000 de lei, iar pentru persoanele juridice indiferent de sumă. Declarațiile ar urma să fie publicate într-o secțiune specială pe site-ul ANAF.

Cea mai controversată prevedere este sancțiunea: nerespectarea obligației ar atrage suspendarea de drept a activității organizației până la conformare, dar nu mai mult de un an, după care ar interveni dizolvarea de drept.

Senatul a adoptat proiectul în 18 mai 2026, cu 75 de voturi „pentru”, 32 „contra” și 4 abțineri. Inițiativa a fost transmisă apoi celeilalte Camere, Camera Deputaților, care este for decizional.

„Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței”

În scrisoarea deschisă, organizațiile semnatare susțin că statul are deja instrumente legale pentru a verifica finanțarea ONG-urilor atunci când există suspiciuni de nelegalitate. În schimb, publicarea generalizată a identității donatorilor ar crea, în opinia lor, o presiune nejustificată asupra societății civile.

„Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”, se arată în documentul semnat de organizații.

Semnatarii afirmă că publicarea identității donatorilor, în condițiile în care instituțiile statului dețin deja aceste informații, combinată cu „sancțiuni excesiv de drastice”, respectiv suspendarea activității și dizolvarea de drept, reprezintă „măsuri disproporționate” care pot pune organizațiile în imposibilitatea de a funcționa.

Printre semnatarii scrisorii se află FDSC, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Resurse Juridice, Expert Forum, Grupul pentru Dialog Social, Salvați Copiii, Comunitatea Declic, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR-CH, ActiveWatch, Freedom House România și Funky Citizens.

Funky Citizens și Freedom House România, printre semnatari

Funky Citizens figurează pe lista semnatarilor scrisorii deschise, iar mesajul central preluat și de mai multe organizații civice este că transparența nu trebuie transformată în instrument de intimidare. „Considerăm că obligația generală de publicare a identității donatorilor, dublată de sancțiunea suspendării activității pentru nedepunerea declarației, reprezintă o măsură disproporționată”, se arată în poziția publicată și de Expert Forum.

Freedom House România apare, de asemenea, între semnatarii scrisorii, alături de alte organizații active în zona drepturilor omului, libertății de exprimare și statului de drept.

APADOR-CH: sancțiuni mai dure decât pentru partide

APADOR-CH critică diferența de tratament dintre ONG-uri și partidele politice. Organizația arată că, în timp ce partidele sunt sancționate cu amendă pentru nedeclararea donatorilor, ONG-urile ar putea ajunge la suspendare și dizolvare.

„Problema principală a acestui proiect nu este ideea de transparență. ONG-urile sunt deja supuse obligațiilor de raportare financiară și control fiscal”, susține APADOR-CH, care consideră că marile probleme sunt sancțiunile disproporționate și neclaritatea textului legislativ.

Organizația mai arată că, pentru partide, nedeclararea finanțatorilor atrage amendă, în timp ce pentru ONG-uri „o eroare sau o omisiune poate conduce la suspendarea activității și ulterior la dizolvarea organizației”.

Salvați Copiii: risc de intimidare a donatorilor și afectare a serviciilor sociale

Salvați Copiii România susține că efectul major al proiectului nu ar fi creșterea transparenței fiscale, ci „descurajarea finanțării, intimidarea donatorilor, stigmatizarea ONG-urilor și încărcarea administrativă abuzivă și disproporționată”.

Organizația avertizează că aceste efecte pot afecta direct capacitatea ONG-urilor de a furniza servicii esențiale copiilor vulnerabili, familiilor în dificultate și comunităților defavorizate. „Proiectul de lege intenționează să creeze un mecanism de supraveghere colectivă nejustificată”, transmit reprezentanții Salvați Copiii.

Salvați Copiii invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Comisia Europeană contra Ungariei, arătând că o legislație similară ar putea expune România unui risc de infringement.

Consiliul Economic și Social a dat aviz nefavorabil

Criticile ONG-urilor sunt susținute și de avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social. CES arată că organizațiile au deja obligații de raportare financiară și fiscală, iar introducerea unei obligații suplimentare de publicare a donatorilor poate genera o sarcină administrativă semnificativă, fără a demonstra un plus real de eficiență.

În aviz, CES notează că inițiativa „nu contribuie la transparență, ci creează un cadru de control politic și birocratic asupra sectorului neguvernamental”, afectând libertatea de asociere și funcționarea democratică a societății civile. Instituția atrage atenția și asupra riscului ca publicarea numelui donatorilor să permită deducerea orientărilor politice, religioase, filosofice sau sexuale ale persoanelor, categorii de date sensibile protejate prin GDPR.

Miza politică și civică

Disputa nu privește doar raportarea financiară a organizațiilor neguvernamentale, ci raportul dintre transparență, viață privată și libertatea de asociere. ONG-urile susțin că transparența este necesară, dar trebuie aplicată proporțional, nediscriminatoriu și fără mecanisme care pot descuraja finanțarea privată a cauzelor civice.

În forma actuală, proiectul poate schimba radical modul în care funcționează sectorul neguvernamental din România. Camera Deputaților va decide dacă inițiativa merge mai departe, este modificată sau respinsă.

Conținutul scrisorii aici:

Sursa foto: Declic