Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” și Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, în urma studiilor desfășurate în Peștera de la Izvorul Tăușoarelor, anunță publicarea rezultatelor valorificate.
Cercetările au relevat relații noi, necunoscute până acum, între coloniile de lilieci care hibernează în peșteră, coloniile de bacterii și dezvoltarea unui mineral de ocurență rară, sulfatul de sodiu, mirabilitul.
Pentru prima oară în istoria cercetărilor efectuate în acest sit științific au fost puse în relație toate componentele de natură biotică și abiotică aflate în legătură cu depozitele de sulfat de sodiu, lilieci, bacterii, insecte cavernicole din ordinul Diplura.
De asemenea au fost evidențiate efectele mici, dar semnificative în relația generală, a amoniacului provenit de la lilieci și a bacteriilor pe care acesta le susține în geneza acestui mineral deosebit de rar în peșterile lumii.
Cercetarea celei speleoteme, mirabilitul, a arătat relații cu colonii de bacterii distincte, dar și relația directă cu liliecii care hibernează în Sala de Mese, al căror număr trebuie să rămână constant și în număr redus.
În urma cercetărilor efectuate se propune, în articolul publicat, a termenului de ”microbiocosm”, care să exprime relațiile complexe între elementele mediului biotic și abiotic din preajma acestui spectaculos mineral.
Menționăm că zona de dezvoltare a sulfatului de sodiu decahidrat se află în sectorul A de protecție al sitului subteran, accesul fiind interzis pentru turism, iar cercetătorii staționează un timp foarte scurt în preajma sitului, pentru a evita contaminarea microbiologică a arealului de dezvoltare.
Articolul publicat deschide noi perspective asupra genezei mineralelor și a raporturilor extrem de complexe și fragile între factori care până acum au fost cercetați și interpretați separat.
Peștera de la Izvorul Tăușoarelor înseamnă un bazin de cercetare foarte important pentru știință, atât datorită impactului antropic redus asupra mediului speleal, cât și gradului înalt de conservare.
Abstractul articolului:
https://egusphere.copernicus.org/preprints/2025/egusphere-2025-2507/
Foto Alex Varga
