Țigla istorică, tencuiala cu var, tâmplăria potrivită și refolosirea clădirilor vechi nu sunt detalii decorative, ci elemente care definesc identitatea Bistriței. Arhitectul Eugen Vaida, coordonatorul Ambulanței pentru Monumente, a avertizat că titlul de Oraș Creativ UNESCO trebuie urmat de standarde mai exigente în restaurare.

Creativitatea înseamnă și adaptarea soluțiilor care funcționează

Eugen Vaida a venit la inaugurarea programului „Bistrița – Oraș Creativ UNESCO” direct de pe șantierul bisericii evanghelice din Vermeș, unde Ambulanța pentru Monumente intervine de mai mulți ani. Prezența sa a pus în legătură ceremonia de la Turnul Dogarilor cu realitatea monumentelor vulnerabile din județ.

„Creativ nu înseamnă neapărat să inventăm din nou roata, ci să reușim, prin inteligență, să adaptăm ceea ce funcționează deja în alte zone cu patrimoniu sau situații sociale similare”, a declarat președintele Asociației Monumentum. El a respins complexul potrivit căruia soluțiile valoroase trebuie căutate exclusiv în străinătate și a amintit că România are proiecte de restaurare premiate internațional.

Identitatea orașului se pierde prin intervenții aparent mărunte

Mesajul central a fost că Bistrița trebuie să depășească etapa în care succesul înseamnă doar că o clădire a fost păstrată sau renovată. Următoarea etapă este calitatea restaurării: materiale compatibile, tehnici potrivite și conservarea detaliilor care formează imaginea centrului istoric.

Vaida a comparat tencuiala tradițională cu var, care păstrează textura și permite clădirii să funcționeze corect, cu finisajele moderne nepotrivite. A avertizat și asupra ferestrelor din PVC care imită lemnul, dar pot modifica nefavorabil comportamentul caselor vechi. Un alt exemplu este peisajul acoperișurilor: țigla istorică ce dădea unitate Bistriței este înlocuită treptat.

„Aceste lucruri nu mai sunt doar finețuri, ci contribuie la identitatea unui oraș”, a spus arhitectul. În contextul UNESCO, avertismentul capătă greutate: orașul nu poate promova arhitectura ca resursă strategică în timp ce pierde, intervenție cu intervenție, materialele și detaliile care îi dau caracter istoric.

Patrimoniul creează apartenență și valoare

Eugen Vaida a legat patrimoniul de sentimentul apartenenței. Oamenii care pleacă din țară nu duc dorul doar al familiei, al limbii sau al obiceiurilor, ci și al peisajului construit care le-a format memoria. Aceeași calitate explică de ce centrele istorice sunt căutate, de ce proprietățile bine păstrate au valoare și de ce investițiile private se îndreaptă spre clădiri vechi cu identitate.

Un arhitect, aici de față, Ștefan Bâlici, a fost proiectantul de la celebra deja biserică fortificată de la Alma Vii, un proiect fenomenal pe care-l-a implementat Fundația Mihai Eminescu Trust și de la care avem foarte multe lucruri de învățat în ceea ce înseamnă calitatea în restaurare. Bistrița cred că a trecut deja de această zonă în care păstrăm clădirile, le renovăm, dar trebuie să ne mai uităm puțin și la calitatea acestora, pentru că publicul începe să fie tot mai educat, să aibă informație, să înțeleagă mult mai bine că o zugrăveală dată cu bidineaua și cu var este mult mai frumoasă și are o textură mult mai frumoasă decât o lavabilă și întreține casa mult mai bine, că o fereastră din termopan, chiar dacă imită lemnul închide, ermetizează o casă și o casă veche nu are nevoie de așa ceva.

Exemplul oferit a fost mănăstirea ursulină din Sibiu, unde Ambulanța pentru Monumente a pus în siguranță două corpuri ale ansamblului, iar un investitor privat a anunțat o investiție majoră într-un centru de artă și patrimoniu. Mesajul pentru Bistrița este că salvarea de urgență, clarificarea juridică, proiectarea, restaurarea și noua funcțiune trebuie privite ca etape ale aceluiași proces.

Refolosirea clădirilor vechi este și o măsură climatică

Discursul a adus patrimoniul și în zona politicilor de mediu. O clădire existentă concentrează deja materiale, energie și emisii produse la construirea ei. Demolarea și înlocuirea generează alte consumuri, în condițiile în care cimentul, betonul și producția materialelor de construcție au o amprentă climatică ridicată.

„Decât să construim ceva fără viziune, mai bine refolosim ceea ce avem”, a spus Vaida. Ambulanța pentru Monumente a ajuns, potrivit acestuia, la 100 de monumente salvate în zece ani. Unele au intrat ulterior în restaurare, altele au obținut documentații sau și-au clarificat situația juridică.

La Vermeș, unde ne-am implicat cu Ambulanța, intervențiile repetate asupra bisericii evanghelice arată că salvarea patrimoniului rural cere continuitate, voluntari și tehnici neinvazive. An de an, acolo, cred că este al patrulea an în acest moment, dar suntem aproape, la anul, ridicăm cealaltă parte a acoperișului și sper să facem și niște evenimente frumoase acolo și la care o să vă invităm din timp.

Cine este Eugen Vaida

Eugen Vaida este arhitect, președintele Asociației Monumentum și inițiatorul programului „Ambulanța pentru Monumente”. Este cunoscut pentru intervențiile de salvare a monumentelor aflate în pericol, realizate împreună cu specialiști, meșteșugari și voluntari. Activitatea sa a fost recompensată inclusiv cu Premiul European pentru Patrimoniu – Europa Nostra 2020, iar din 2021 este Ashoka Fellow pentru contribuția sa în domeniul antreprenoriatului social și al patrimoniului.

Vizionați întregul eveniment aici: