Titlul de Oraș Creativ UNESCO poate transforma Bistrița într-un exemplu național numai dacă este urmat de reguli, profesioniști, politici publice și participarea comunității. Președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Bâlici, a legat protejarea clădirilor existente de calitatea vieții și de răspunsul la crizele de climă, energie și resurse.

Recunoaștere, angajament și oportunitate

Ștefan Bâlici a participat la inaugurarea programului „Bistrița – Oraș Creativ UNESCO” atât în calitate de președinte al Ordinului Arhitecților din România, cât și ca membru al consiliului consultativ constituit pentru program. Evenimentul s-a desfășurat în 28 august 2026, la Turnul Dogarilor, la mai puțin de un an după includerea Bistriței în Rețeaua Orașelor Creative UNESCO, în primul grup internațional al domeniului arhitectură.

În lectura sa, statutul are trei sensuri: recunoaște valoarea mediului construit istoric, confirmă angajamentul orașului de a-l proteja și oferă acces la experiența unei rețele internaționale. Dar această experiență trebuie transformată în soluții locale, în limitele unor reguli și cu participarea profesioniștilor.

„Este o recunoaștere a patrimoniului pe care Bistrița îl are, dar și a angajamentului de a-l proteja și de a-l dezvolta, de a-l duce mai departe”, a spus Ștefan Bâlici.

Cea mai sustenabilă clădire este cea care există deja

Președintele OAR a așezat patrimoniul în centrul marilor crize contemporane: climă, energie, resurse și materiale. În arhitectura internațională, accentul se mută tot mai mult de la demolare și construcție nouă spre repararea, adaptarea și reutilizarea fondului construit.

Acest titlu pentru Bistrița este și o oportunitate, o oportunitate de a beneficia de experiența care există în lume în această direcție, a îmbinării, protejării arhitecturii și-a mediului construit istoric. Și cu nevoile vieții contemporane, cu creativitatea. Această îmbinare e o îmbinare care trebuie cultivată și ea trebuie să se desfășoare în limitele unor reguli și pe baza contribuției profesioniștilor. Și aici rețeaua aceasta din care Bistrița face parte de acum rețeaua UNESCO a orașelor creative, oferă acest tip de experiență și de profesionalism dezvoltat pe mai multe paliere care poate contribui la găsirea de soluții pentru problemele orașului actual. Și Eugen Vaida a menționat deja relația care există între protejarea patrimoniului și problemele lumii în care trăim, criza climatică, criza de energie, criza de resurse și materiale. Toate acestea își găsesc un răspuns adecvat în protejarea a ceea ce avem și pe plan internațional.

„Cea mai sustenabilă clădire este cea care există deja”, a rezumat Bâlici, din această perspectivă, patrimoniul nu mai este o preocupare de nișă a restauratorilor, ci o componentă a practicii curente a arhitecților și a politicilor urbane responsabile.

Ștefan Bâlici a continuat menționând că momentul acesta e un moment extraordinar de important pentru a crea rețeaua de parteneri, atât pe plan local și național, dar și pe plan internațional pentru a crea politici, strategii, programe, proiecte, acțiuni concrete, toate coordonate, astfel încât să valorificați ceea ce aveți deja, și este extraordinar. Eu observ la fiecare vizită pe care o fac la Bistrița progresul pe care orașul îl arată în privința griji pentru patrimoniul construit, pentru arhitectură. Dar de aici înainte e mult de construit. Sunt multe probleme care trebuie bine identificate ca să poată primi un răspuns adecvat. Trebuie recunoscute și de către cine? Nu numai de către autoritate, ci de către comunitate și apoi trebuie găsite răspunsurile potrivite. Pentru noi, Ordinul Arhitecților din România trebuie să spun că protejarea patrimoniului și cum spuneam de fapt a fondului construit existent e o temă cheie.

Nu doar administrația trebuie să vadă problemele

Bâlici a apreciat progresele Bistriței în protejarea patrimoniului, dar a avertizat că „de aici înainte este mult de construit”. Problemele trebuie identificate corect înainte de a primi soluții și trebuie recunoscute nu doar de autoritate, ci și de comunitate.

Aceasta înseamnă că programul UNESCO are nevoie de o rețea locală de arhitecți, urbaniști, restauratori, istorici, proprietari, instituții culturale și organizații civice. Consultarea nu poate fi formală, iar deciziile privind spațiile publice, clădirile istorice și dezvoltarea urbană trebuie explicate și evaluate prin efectul lor asupra calității vieții.

„Arhitectura înseamnă mult mai mult decât locuințe, școli, grădinițe, spitale sau instituții publice. Înseamnă întâlnirea tuturor acestora cu spațiul public și cu viața comunităților”, a declarat președintele OAR.

Profesionalizarea instituțiilor, condiție pentru rezultate

Ordinul Arhitecților și-a oferit sprijinul prin expertiza celor aproximativ 12.000 de membri și prin filiala teritorială Transilvania, interlocutorul direct al administrației bistrițene. Bâlici a amintit instrumentele dezvoltate de organizație – ghiduri pentru încadrarea în specificul local și contribuții la politici publice – și a subliniat nevoia profesionalizării instituțiilor.

„Fără profesionalism nu putem atinge niciunul dintre obiectivele despre care vorbim. Profesionalismul trebuie să existe la toate palierele, în instituții și la toți actorii procesului”, a avertizat acesta.

Pentru administrația locală, mesajul implică personal calificat, documentații solide, concursuri și achiziții care urmăresc calitatea, nu doar costul sau viteza execuției.

Miza finală formulată de Ștefan Bâlici este una foarte ambițioasă dar și interesantă: „Bistrița poate deveni un laborator național pentru dezvoltarea unei comunități pe baza arhitecturii și patrimoniului”.

Pentru ca această formulă să nu rămână una festivă, orașul va trebui să demonstreze prin proiecte coordonate, reguli aplicate consecvent și rezultate care pot fi preluate și în alte localități din România.

Cine este Ștefan Bâlici

Ștefan Bâlici este arhitect, specialist în restaurarea patrimoniului și președintele Ordinului Arhitecților din România. În 2026 a fost ales pentru al doilea mandat la conducerea OAR, pentru perioada 2026–2030. A fost director general al Institutului Național al Patrimoniului și este cadru didactic la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde predă discipline legate de restaurarea arhitecturii.

Puteți viziona întregul eveniment aici: