Nu mai sunt prieten cu Cristiana Sabău. Imi pare rău. Mi-am luat blok, dar nu e vina mea!

de Ion Lucian Petraș

Ieri, așa cum vă spuneam într-un articol, am primit de lucru de la doamna Cristiana Sabău, m-a pus să verific știrea publicată de timponline.ro dis de dimineață în care îi făcea vandali pe bistrițeni și întâmplător desigur a amintit în treacăt două asociații care nu aveau nicio vină, alta decât că nu sunt pe placul doamnei probabil.

După o verificare minimă, adică un mesaj în care am întrebat la Primărie ce se întâmplă, am aflat și adevărul. Primăria a ridicat tâmplăria băncilor ca să le recondiționeze.

De aici a început tăvăleala. I-am transmis doamnei Sabău că e o greșeală și că asociază în mod eronat cele două asociații, respectiv i-am comunicat ce știam de la Primărie. Am rugat-o frumos să corecteze articolul. Am primit ignore.

Am redactat frumos un articol pe saptamana.online în care am explicat pe larg toată tărășenia și am solicitat public să prezinte scuze bistrițenilor. Undeva după amiază au apărut și ceva scuze, au fost eliminate și asociațiile, pe rând, mai întâi una și apoi cealaltă și uite așa am stat toată ziua pe timponline.ro și pe rețele de socializare să știu ce să fac și cum să reacționez. Spre seară și mâțele plângeau pe la geam că nu am avut timp (de online) să le dau mâncare. Nu mai zic de câini că și ăia erau înfometați de să mă mănânce.

Cu tot efortul, printre alte treburi gospodărești, am reușit să fac un Comunicat de presă, pe care însă nici doamna Sabău, dar nici alte redacții locale nu au vrut să îl publice. Cel puțin unii au avut bunul simț să îmi scrie că nu se bagă, de la ceilalți mai așteptăm.

Ca o ultimă încercare, am zis să verific și pe pagina personală a doamnei Sabău dacă nu a scris ceva acolo și eu o acuz pe nedrept, surpriză însă am constatat că nu mai suntem prieteni. Nu mai văd pagina doamnei și nu o să știu nici ce mai face Am. Păcat, am început așa de bine prietenia anul trecut când a făcut un articol despre ecologizarea de la Ghinda (după care a răbufnit pe Facebook că am purtat-o eu, un tânăr pensionar să bată drumul sâmbăta la Ghinda), după care a relatat și despre acțiunea de la Chiraleș de la criptă, una caldă una rece.

Între noi fie vorba, nu eu am chemat-o la Ghinda, a venit din proprie inițiativă să scrie ceva senzațional, respectiv că un ofițer în rezervă își face timp să organizeze ceva (bun) în comunitatea unde locuiește și că același om, neafiliat politic, și fără vreun alt sprijin, a reușit să convingă mulți bistrițeni să semneze o petiție pentru Salvarea Cinematografului 23 August. De ce a făcut-o? Pentru că vrea să ofere ceva înapoi comunității în care trăiește și pentru că nu poate sta indiferent la ce se întâmplă în oraș iar singura modalitate pe care o are acum să intervină este să inițieze astfel de acțiuni civice. Pentru că nu vrea să se asocieze cu partide politice a inițiat o asociație prin care să poată desfășura mai multe acțiuni pentru Bistrița și pentru bistrițeni.

De ce să arunci cu noroi într-o asociație și niște oameni care au investit timp și banii lor pentru a face ceva util comunității? De ce să asociezi în mod gratuit presupuse acte de vandalism cu acești oameni? Pentru că puteți, doamna Sabău? Acesta este răspunsul tipic al lui Dragnea: Pentru că putem! Da, timponline.ro nu va avea de suferit din asta, sunt convins, dar dacă și doi oameni care apreciau activitatea noastră sunt acum convinși că noi recurgem sau încurajăm vandalisme, atunci e vina dumneavoastră doamnă! Noi cu acei doi oameni poate mai făceam o curățenie la criptă la Chiraleș, unde nici nu v-ați deplasat că v-am dat eu toată știrea, cu pozele aferente. Poate cu acei doi oameni mai adunam semnături pe ploaie sau pe arșiță, și pentru noi spiritul civic este important, asta vrem să reanimăm la Bistrița, să adunăm în jurul nostru oamenii care vor să facă ceva, oameni simpli nu politruci și lingăi de clanțe. Că din ăștia care stau pe margine și comentează avem destui doamnă, și de aplaudaci nu ducem lipsă la Bistrița, și har Domnului unii sunt și bine plătiți și cocoțați prin funcții la stat.

Așadar, stimată doamnă Cristiana Sabău, îmi pare rău că a trebuit să fiu chiar eu, un simplu ofițer de informații în rezervă, care vă strică știrea cu băncile din parc (mare știre!!! cum de nu au preluat-o la Radio România Actualități unde sunteți corespondent?). Știu că nu vă plac ofițerii de informații, nici ăia vechi și nici ăștia noi. Dar vreți nu vreți lucrăm în același domeniu al culegerii de informații și știm foarte bine cum se lucrează cu informația. Și dacă eu dădeam o informație cum ați dat-o dumneavoastră ieri de gard cu băncile lui pește prăjit eram în anchetă disciplinară și foarte probabil sancționat (inclusiv financiar). Asta așa doar ca să știți cu cine aveți de a face, nu că v-ar fi interesat subiectul. În schimb, profesionalismul pe care îl invocați la adresa altora să știți că se aplică și la dvs.. Iar etica profesională vă obligă să faceți minime verificări și dacă primiți informația de la C.I.A., decum de la un cetățean turmentat . Deontologic era corect să publicați dreptul nostru la replică, cu scuzele de rigoare. Sau măcar să puneți cu citat comunicatul de presă. Poate cu altă ocazie dezvoltăm aceste teme: etică, deontologie, profesionalism! Cine știe, lumea se învârte?  Vă stau la dispoziție și dau eu cafeaua de împăcare! Dar să știți că am stat mult pe gânduri dacă să scriu sau nu acest monolog. Nu îmi stă în caracter să mă cert cu presa și nici nu am avut până acum vreo problemă, dar acei doi oameni pe care poate i-am pierdut ieri pe mine mă obligă să mă revolt. Să știți doamnă Cristiana Sabău că și eu m-am gândit ieri să vă șterg din lista de prieteni, dar nu am făcut acest gest din respect și pentru că așteptam totuși un mesaj, dacă nu un telefon, ca între colegi, o clarificare, o explicație. De ce să dai cu piatra, doamna Sabău?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%