Statutul femeii în societatea românească, provocările cu care se confruntă femeile în viața publică și profesională, dar și progresele realizate în ultimii ani au fost principalele teme discutate în cadrul emisiunii „Contextual”, difuzată vineri seară.
Dezbaterea a reunit reprezentanți ai societății civile, ai mediului de afaceri și ai jurnalismului, care au analizat din perspective diferite rolul femeilor în societatea contemporană.
ContextuaL – vineri, 13 martie, de la ora 20:00 a pus în discuție rolul femeii în societatea românească: cât s-a schimbat statutul femeii în ultimii ani, ce provocări există încă și cum se reflectă acestea în viața publică, profesională și culturală.
Invitații ediției: 🎙 Cristina Guseth, director Freedom House România și PressHub 🎙 Daniel Adumitrachioaiei, manager resurse umane 🎙 Elena Samoilă, reprezentant Centrul FILIA 🎙 Mădălina Oltean, interpretă de muzică populară.
ContextuaL — punem în context subiectele care contează
Emisiunea a adus în prim-plan o realitate complexă: deși statutul femeii s-a îmbunătățit considerabil în ultimele decenii, persistă încă numeroase inegalități și stereotipuri de gen care influențează viața socială, politică și economică din România.
Evoluția rolului femeii
Discuția a pornit de la exemple concrete privind implicarea femeilor în domenii tradițional considerate masculine. Invitata Mădălina Oltean – funcționar public, artist și arbitru de fotbal – a vorbit despre experiența sa într-un mediu dominat de bărbați și despre nevoia de echilibru între afirmarea profesională și păstrarea identității feminine. Ea a subliniat că rolul femeii în societate a evoluat semnificativ în ultimul secol, însă presiunile sociale rămân încă puternice.
Probleme sistemice: violență și trafic de persoane
Un punct central al dezbaterii l-a reprezentat situația femeilor vulnerabile și riscurile la care acestea sunt expuse. Cristina Guseth, director Freedom House România și PressHub, a prezentat cazul unei investigații jurnalistice privind un presupus centru de protecție pentru victimele traficului de persoane, care s-a dovedit a fi fals. Investigația a generat procese și presiuni asupra jurnaliștilor implicați, evidențiind dificultățile cu care se confruntă presa independentă atunci când investighează subiecte sensibile.
Pe fond, a fost prezentat cazul Beniamin Lup, și al centrului de protecție a femeilor victime ale traficului pe care acesta susținea că îl administrează. În fapt o investigație a jurnalistei Brândușa Armanca și a lui Sorin Istrate a arătat că centrul nu funcționa deloc și că era doar un paravan pentru obținerea de donații din SUA. Individul mai este anchetat pentru că două dintre soțiile au murit în condiții cel puțin suspecte. Toate aceste procese și anchete trenează în justiție de mai bine de patru ani. În același timp, individul a acționat în judecată publicația PressHub.ro și jurnalista Brândușa Armanca solicitând cca. 500 de mii de dolari despăgubiri, un caz tipic de SLAPP.
Cazul a atras solidaritatea jurnaliștilor din România și peste 30 de publicații au făcut front comun și au prezentat situația.
Totodată, Cristina Guseth a atras atenția asupra fenomenului traficului de persoane și asupra metodei „loverboy”, prin care victimele sunt manipulate și exploatate. România rămâne una dintre principalele țări de origine ale victimelor traficului de persoane din Europa, iar capacitatea instituțiilor de a combate fenomenul este încă limitată, a arătat aceasta.
Violența domestică – o problemă persistentă
Elena Samoilă, reprezentantă a Centrului Filia, a subliniat că violența împotriva femeilor continuă să fie o problemă majoră în România. Datele prezentate în cadrul emisiunii arată că anul trecut au fost înregistrate 66 de cazuri de femicid, iar numeroase alte situații de violență domestică rămân neraportate.
Specialista a explicat că violența nu se manifestă doar fizic, ci poate avea forme psihologice, economice sau sociale, cum ar fi izolarea victimei de familie și prieteni sau controlul total asupra resurselor financiare. De asemenea, au fost prezentate măsurile existente pentru protejarea victimelor, precum ordinul de protecție și sistemele de monitorizare electronică a agresorilor.
Prezentăm detaliile într-un articol separat.
Femeile în mediul de afaceri și politică
În plan economic, reprezentantul mediului de business Daniel Adumitrăchioaie a subliniat că femeile devin tot mai prezente în poziții de conducere și aduc în companii un echilibru important între pragmatism și empatie. În același timp, el a atras atenția asupra diferențelor salariale dintre femei și bărbați, care în anumite sectoare pot ajunge până la 30% pentru același tip de muncă. Implementarea directivei europene privind transparența salarială ar putea contribui la reducerea acestor discrepanțe.
În politică, însă, reprezentarea femeilor rămâne redusă. Potrivit invitaților, doar aproximativ 20% dintre parlamentari sunt femei, iar stereotipurile de gen și structurile de putere din partide îngreunează accesul femeilor în poziții decizionale.
Daniel a evidențiat decizia PSD de a pune condiții de gen la alegerile electorale din 2024, respectiv cel puțin 30 % din candidații PSD au fost femei.
Elena Samoilă a punctat faptul că este important și locul pe care sunt poziționate femeile în listele electorale, pentru că nu e suficient să fii pe o listă, dacă locul ocupat este unul eligibil sau nu.
Cristina Guseth a evidențiat că femeile în politică sunt foarte slab reprezentate și că ar trebui ca societatea românească să se modernizeze și să accepte mai multe femei în poziții cheie din structura de stat sau de afaceri, pentru că femeile se regăsesc foarte mult în societatea civilă ceea ce arată că nu sunt primite în alte cercuri de putere.
Cristina Guseth a vorbit și despre statutul femeii ca jurnalist și a evidențiat acțiunile de kompromat la care au fost supuse femeile jurnalist, mai ales cele din zona de investigații media, cea mai cunoscută fiind Emilia Șercan, dar și Andreea Pocotilă, care după investigațiile realizate au fost supuse unor acțiuni de discreditare purtate tot prin presă sau organele statului.
Stereotipuri și educația de gen
Participanții la dezbatere au evidențiat și rolul stereotipurilor de gen în formarea percepțiilor sociale. Acestea sunt transmise încă din copilărie, prin modele culturale și educaționale, influențând așteptările legate de comportamentul femeilor și al bărbaților.
Reprezentanții organizațiilor civice au subliniat importanța educației și a programelor de informare în școli și universități pentru combaterea acestor prejudecăți și pentru prevenirea violenței în relații.
Un apel la modernizarea societății
În concluzie, invitații emisiunii au subliniat că discuția despre statutul femeii nu se rezumă la celebrarea zilei de 8 martie, ci reflectă un proces mai amplu de modernizare a societății românești. Drepturile de care beneficiază astăzi femeile sunt rezultatul unor lupte sociale îndelungate și trebuie apărate în continuare.
Dezbaterea de la „Contextual” a evidențiat faptul că egalitatea de gen rămâne un obiectiv în curs de realizare, iar progresele depind atât de schimbări legislative și instituționale, cât și de transformări culturale profunde.
Urmăriți ContextuaL pe pagina de Facebook și pe canalul youtube.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
