Reflecții după dezbaterea din emisiunea „Contextual”, vineri, 13 martie
Discuțiile despre statutul femeii în societatea românească revin în spațiul public mai ales în jurul zilei de 8 martie, când florile și mesajele festive par să acopere, pentru câteva zile, problemele reale cu care femeile se confruntă. Dincolo de simboluri, însă, realitatea este mult mai complexă.
Această realitate a fost discutată pe larg în emisiunea „ContextuaL”, difuzată vineri, 13 martie, unde invitații au analizat rolul femeii în societate, de la violența domestică și stereotipurile de gen până la reprezentarea în politică și mediul de afaceri. Discuția a arătat că, deși România a făcut progrese importante în ultimele decenii, egalitatea reală între femei și bărbați rămâne încă un obiectiv de atins.
Progresul există, dar inegalitățile persistă
Femeile sunt astăzi prezente în aproape toate domeniile profesionale: în business, în administrație, în presă, în sport sau în politică. Exemplele de succes nu lipsesc, iar societatea românească a făcut pași importanți față de situația de acum un secol, când rolul femeii era limitat aproape exclusiv la spațiul domestic.
Totuși, în spatele acestei evoluții, persistă probleme structurale.
România se confruntă în continuare cu:
- violență domestică și femicid,
- discriminare economică și diferențe salariale,
- subreprezentarea femeilor în politică,
- stereotipuri de gen puternice, care influențează încă modul în care sunt percepute femeile în societate.
Aceste realități au fost aduse în discuție în cadrul emisiunii, mai ales prin intervenția Elenei Samoilă, reprezentantă a Centrului FILIA, una dintre organizațiile care lucrează constant pentru apărarea drepturilor femeilor în România.
Violența împotriva femeilor – o problemă încă gravă
Una dintre cele mai dure realități prezentate în dezbatere este violența împotriva femeilor. Datele arată că în România fenomenul este încă alarmant.
În fiecare an sunt înregistrate zeci de cazuri de femicid (66 în 2025), iar sute de mii de femei depun plângeri pentru violență domestică. În anul 2025 au fost sesizate 130.000 de situații de violență domestică la poliție. Problema este, însă, mult mai amplă decât arată statisticile oficiale, deoarece multe cazuri nu sunt raportate, conform celor relatate de Elena Samoilă.
Violența nu înseamnă doar agresiune fizică. Elena Samoilă (Centrul FILIA) vorbește despre mai multe forme:
- violență psihologică – manipulare, control, intimidare;
- violență economică – limitarea accesului la bani sau la un loc de muncă;
- izolare socială – îndepărtarea victimei de familie și prieteni;
- violență sexuală, inclusiv în cadrul cuplului.
Organizații precum Centrul FILIA lucrează tocmai pentru a aduce aceste realități în spațiul public și pentru a educa societatea cu privire la semnele unei relații abuzive.
Munca discretă, dar esențială a Centrului FILIA
În România, organizațiile civice au devenit adesea motorul schimbării sociale.
Printre cele mai active se numără Centrul FILIA, unde activiste precum Elena Samoilă și Adela Alexandru desfășoară de ani de zile proiecte de educație, cercetare și intervenție comunitară.
Activitatea organizației este diversă și include:
- campanii de prevenire a violenței domestice,
- programe educaționale în licee și universități,
- cercetări privind egalitatea de gen,
- proiecte de advocacy pentru schimbări legislative,
- proiecte comunitare în mediul rural.
Un exemplu concret este activitatea din comunitatea Valea Mare Pravăț, din județul Argeș, unde organizația lucrează cu un grup de aproximativ 30 de femei pentru a identifica problemele locale și pentru a găsi soluții împreună cu autoritățile.
În mod simbolic, una dintre luptele concrete din această comunitate nu a fost despre politici abstracte, ci despre ceva foarte simplu și esențial: accesul la apă potabilă.
Această situație arată foarte clar un lucru pe care îl subliniază frecvent activistele de la FILIA: egalitatea de gen nu se referă doar la discursuri ideologice, ci și la infrastructură, servicii publice și condiții de viață.
Bugetarea de gen și infrastructura invizibilă
Un alt concept important adus în discuție este bugetarea sensibilă la gen, un domeniu de cercetare în care Adela Alexandru a realizat contribuții importante.
Ideea este simplă, dar cu efecte importante în viața femeilor: politicile publice și investițiile trebuie analizate și din perspectiva modului în care afectează diferit femeile și bărbații.
De exemplu:
- iluminatul public crește siguranța femeilor în spațiul public;
- accesul la apă potabilă reduce munca domestică neplătită;
- prezența farmaciilor și unităților sanitare;
- transportul public;
- infrastructura socială (școli, grădinițe, spitale) influențează direct viața femeilor.
Cartea „Drumul nedreptății: gen și infrastructură”, rezultată din cercetarea Adelei Alexandru, explorează tocmai aceste aspecte și arată cum deciziile aparent neutre pot avea consecințe diferite asupra femeilor și bărbaților.
Este un exemplu clar că dezbaterea despre egalitatea de gen nu este doar una culturală, ci și economică și administrativă.
Educația – cheia schimbării
Una dintre cele mai importante direcții de activitate ale Centrului FILIA este educația tinerilor.
Voluntarii organizației merg frecvent în licee și universități pentru a discuta despre:
- semnele unei relații abuzive,
- hărțuirea sexuală,
- stereotipurile de gen,
- egalitatea de șanse.
Această muncă de educație este esențială, deoarece multe comportamente abuzive sunt normalizate social.
Tinerii învață încă din copilărie roluri de gen rigide: fetele sunt asociate cu îngrijirea și delicatețea, iar băieții cu competiția și puterea. Aceste tipare se regăsesc inclusiv în modul în care sunt organizate jucăriile în magazine sau în mesajele culturale transmise de societate.
Schimbarea acestor mentalități necesită timp, dar începe inevitabil cu educația.
O societate în transformare
România se află într-un moment de tranziție.
Pe de o parte, există generații tinere care gândesc diferit, sunt mai sensibile la temele egalității și contestă stereotipurile tradiționale. De pildă, violul marital nu era reglementat în România până în anul 2000 și abia în anul 2003 apare prima lege care prevede sancțiuni pentru violența domestică, respectiv Legea 217/2003.
Recent a fost adoptată în parlamentul României Legea femicidului care prevede pedepse de până la 25 de ani pentru omorul unei femei.
Pe de altă parte, societatea păstrează încă reflexe culturale puternice, iar schimbarea este adesea lentă și conflictuală.
De aceea, rolul organizațiilor civice, al jurnaliștilor și al dezbaterilor publice devine esențial.
Dincolo de 8 martie
Ziua Internațională a Femeii nu ar trebui să fie doar o sărbătoare simbolică.
Ea reprezintă și amintirea unei lupte istorice pentru drepturi fundamentale: dreptul la educație, la muncă, la vot, la autonomie economică, spune Elena Samoilă.
Astăzi, aceste drepturi par firești, dar ele nu sunt garantate pentru totdeauna.
De aceea, activitatea unor organizații precum Centrul FILIA, a activiștilor și cercetătorilor care lucrează în domeniul egalității de gen, rămâne crucială pentru modernizarea societății românești.
Iar dacă dezbateri precum cea din emisiunea „Contextual” reușesc să aducă aceste teme mai aproape de public, atunci poate că societatea românească va face încă un pas – mic, dar necesar – spre o egalitate reală între femei și bărbați.
Urmăriți Emisiunea ContextuaL integral pe Facebook și youtube.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
