Pe 30 martie 2022 a avut loc lansarea studiului sociologic realizat în cadrul proiectului “EU COHESION FUNDS – IMPACT ON PEOPLE’S LIVES”. Cercetarea sociologică vizează identificarea rezultatelor fondurilor de coeziune în două regiuni ale României (Nord-Est și Nord-Vest) și informarea publicului cu privire la impactul fondurilor de coeziune asupra vieții cetățenilor.
Scopul principal al proiectului este de a promova în rândul populației o mai bună înțelegere a politicii de coeziune UE inclusiv fondul de tranziție echitabilă și planul de redresare pentru Europa. De asemenea, prin acest proiect se dorește și creșterea nivelului de vizibilitate al fondurilor de coeziune (fonduri structurale și fonduri de investiții europene) asupra calității vieții oamenilor în două regiuni importante ale României (Nord-Vest și NordEst).
Obiective proiectului pe scurt
- înțelegerea rolului fondurilor de coeziune în creșterea locurilor de muncă, creșterea economică și îmbunătățirea calității vieții în comunitățile mai puțin dezvoltate din România;
- creșterea gradului de conștientizare prin diseminarea informațiilor;
- încurajarea participării civice.
La prezentarea studiului au participat Gabriel Lupu (Partener Cult Market Research), alături de reprezentanții ADR-urilor din cele două regiuni, Vasile Asandei (ADR N-E) și Ovidiu Mărginean (ADR N-V), urmați de analiza a două studii de caz realizate de Dan Simai (jurnalist Bihoreanul) și de Claudiu Raus (redactor-șef adjunct Ziarul de Iași). Această lansare a fost urmată de o dezbatere asupra utilizării eficiente a fondurilor de coeziune, la care au participat Monica Săsărman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Corina Crețu, europarlamentar, și Bianca Toma, director la Centrul Român de Politici Europene.
Cult Market Research a analizat calitatea vieții cetățenilor din cele două regiuni vizate utilizând trei metode: analiza datelor statistice disponibile cu privire la puterea de cumpărare, PIB pe cap de locuitor și evoluție număr persoane active, un sondaj de opinie pentru a identifica percepțiile locuitorilor și studii de caz asupra efectelor produse de proiectele implementate din fonduri de coeziune.
Din acest studiu reiese că, raportat la nivelul european, aproape toate regiunile naționale sunt sub indicele dezvoltat de Eurostat ca standard al puterii de cumpărare mediu (43400), cu excepția regiunii București-Ilfov care este puțin peste medie cu o valoare de 50100.
PIB-ul anual pe cap de locuitor în regiunea Nord-Vest din 2013 până în 2019 a crescut de la 5.671 de euro până la 9.470 de euro. În regiunea Nord-Est, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de la 3.799 euro până la 5.811 euro în perioada 2013-2019. La nivel național, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în ultimii 3 ani analizați (2017-2018-2019), creșterea fiind de aproximativ 800 de euro în fiecare an.
Cetățenii români nu au cunoștințe avansate despre proiectele implementate în localitățile lor de reședință sau la nivel regional, dar peste jumătate dintre participanții studiului cantitativ au o părere pozitivă cu privire la proiectele finanțate din fonduri europene.
În cadrul dezbaterii ce a urmat, Corina Crețu a afirmat că „în ciuda banilor foarte mulți care s-au alocat și în perioada 2007-2013 în regiunile mai puțin dezvoltate, acestea au avut evoluții diferite. Unele au mers către prosperitate, altele au stagnat. Ideea nu a fost de bani adiționali, ci de a aduce expertiză pe teren, de a pune împreună expertiza românească cu cea a Comisiei Europene pentru a identifica blocajele și a vedea care sunt soluțiile pentru dezvoltare”. Aceasta a adăugat că „România are la dispoziție în următorii ani aproape 80 de miliarde de euro. Este o șansă istorică prin care guvernul României are șansa de a investi în domeniile în care e atât de multă nevoie: sănătate, educație, infrastructură, locuri de muncă”.
Pe de altă parte, spune Bianca Toma, „toate aceste proiecte vin cu cheltuieli publice semnificative, atât pentru implementare, fie că ne referim la autoritățile de management, organismele intermediare ș.a.m.d.. E o birocrație fantastică legată de monitorizarea acestor proiecte și rămâne de văzut cât de simple le facem. În al doilea rând, cât de mare impact au. Noi considerăm că încurajarea mediului de afaceri în a veni cu felurite formule este de dorit”.
Legat de acest aspect, Monica Săsărman, secretar de stat la MDLPA, a precizat că „toate instituțiile abilitate ale statului trebuie să se așeze la masă și să spună fiecare din perspectiva proprie ce se așteaptă, care sunt documentele care trebuie utilizate și cum se poate simplifica această procedură a depunerii de documente care, pe lângă faptul că îngreunează și blochează, uneori, activitatea autorității care gestionează fondurile europene, generează și o situație de disconfort pentru aplicant”.
Mai multe informații pot fi găsite în raportul sondajelor de opinie și în prezentarea studiului sociologic atașate acestui comunicat.
adi deseuri bani europeni beclean Bistrita Bistrita spune NU drogurilor Bistrița Bistrița spune NU drogurilor! Consiliul Județean Bistrița-Năsăud control Crin Triandafil Theodorescu cuvantdindreptulinimii cuvant din dreptul inimii deșeuri DIICOT droguri educatie elevi fonduri europene ilegal jandarmi monumente istorice nasaud Parlamentul European patrimoniu PNL PNRR Politia politie poliție Prefectura PressHub presshub.ro Primaria program psd Radu Moldovan REPER Romania Rusia saptamana.online supercom teatru Turc Ioan; Ucraina urbanism
